„Poliţistul agramat”, o specie tot mai des întâlnită pe meleagurile teleormănene

Miliţieni sau, mai nou, poliţişti, oameni ai legii din municipiul reşedinţă de judeţ au ajuns subiect de bârfă, motive de zeflemea sau paria societăţii. Singurele atribute sunt fluieraşul de miliţian, identic cu cel al arbitrului de fotbal, şi monitorul digital, interpus între omul cu multe trese şi colegul său cu mai puţine trese, dar pe care miliţianul modern l-a învăţat după multe ore de pregătire informatică. Şi totuşi se uită la el ca viţelul la poarta... albă midia năvodari! Nici nu-i greu de înţeles, atâta vreme cât fostul miliţian, absolvent de 8 clase din timpul lui Ceauşescu, 12 după caz, a învăţat cu vârf şi îndesat doar depănuşatul porumbului, la orele de pregătire pentru agricultură.
Revenind la subiect, miliţienii de ieri i-au prostit şi pe poliţiştii de astăzi, într-o formă modernă, evident, cu pixuri de ultimă generaţie care înregistrează audio şi video mesajele de la receptor la emiţător, ca apoi, miliţianul... de ultimă generaţie, să le folosească la tot pasul. Din informaţiile noastre, pixul cu pricina poate fi folosit de agentul de circulaţie ca mijloc de şantaj sau ca imagine... on-line pentru un post de televiziune sau altul. Raţionamentul a fost uşor de dedus din declaraţia agentului Marius., un poliţist cu o tresă, care de cinci ani de zile se chinuie să urce în... ierarhie, dar care, din motive numai de el bănuite nu reuşeşte să îşi surclaseze colegii de la poliţia municipală alexăndreană. Ar fi şi greu, de vreme ce omul legii îşi etalează brăţara de aur în greutate de zeci de grame şi, pe deasupra, tânărul metamorfozat doreşte funcţii înalte după ce a absolvit „la galaxie” o universitate pe care doar cine nu vrea nu o face.
Dar, peste toate aceste răutăţi, un lucru trebuie remarcat. Oamenii legii îşi fac datoria aşa cum scrie la carte, fără să ţină cont de micile şicane sau răutăţi pe care le fac „infractorii”, observând nivelul scăzut de inteligenă al foştilor şi actualilor miliţieni care îl etalează în faţa conducătorilor auto.
În ceea ce priveşte mizeria gramaticală în care un agent de poliţie trăieşte, putem să remarcăm doar faptul că omul cu nişte clase mai multe ca trenul terfeleşte limba română, ca şi când moştenirea acestui popor ar fi câştigată la bursă sau la jocul de noroc, babaroase, poker sau alte metehne populare. Dacă cineva are curiozitatea să vadă, ne referim la şefii poliţiei teleormănenne, la unii dintre ei, sunt invitaţi să... vizioneze procesele verbale din a doua jumătate a lunii august şi atunci se vor convinge.
La final nu ne rămâne decât să consemnăm faptul că imaginea miliţienilor este de genul „sun, esse, fui şi futurum, în unele cazuri! Doar pentru cunoscători!

120 de milioane de lei vechi, preţul unui permis de conducere

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman a dispus reţinerea pe o perioadă de 24 de ore a unui agent de poliţie în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Teleorman, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită. Acesta este suspectat de faptul că, în schimbul unor sume de bani, facilita obţinerea de permise de conducere. În fapt, este vorba despre agentul de poliţie Marius Nicolae, care a pretins şi primit “modica” sumă de 120 de milioane de lei vechi de la un cetăţean din Teleorman.

Dosarul a fost iniţiat ca urmare a sesizării din oficiu a ofiţerilor din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (D.G.A.)-Serviciul Judeţean Anticorupţie Teleorman, care au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze acte de cercetare penală în cauză.
La instrumentarea cazului s-a beneficiat de sprijinul Direcţiei Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) - Teleorman şi a lucrătorilor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (I.J.J.) - Teleorman.
Agentul de poliţie a fost prezentat instanţei de judecată, care a decis arestarea lui pentru 29 de zile.

Articol publicat in ziarul Informatia Teleormanului

Absolvenţii centrului universitar Spiru Haret din Alexandria, “ventuze” pentru banul public

Sute, poate chiar mii de absolvenţi ai Universităţii Spiru Haret, via Alexandria, ocupă în acest moment funcţii importante în aparatul central sau local. Cei mai mulţi sunt plătiţi “după diplomă”, cu toate că patalamaua nu a fost recunoscută de Ministerul Educaţiei, care a concluzionat că studiile de ID, inclusiv cele din “centrul universitar“ Alexandria, sunt nule din cauza faptului că facultăţile respective nu au fost acreditate sau autorizate provizoriu.
Deşi situaţia este clară, miile de licenţiaţi fiind obligaţi să se “relicenţieze”, în alte condiţii şi cu profesori universitari de la stat, instituţiile statului îi plătesc la studii de lungă durată, încălcând grav legea, ordonatorii de credite putând fi acuzaţi, într-un final, printre altele, de deturnare de fonduri.
Loviţi de decizia ministerului Educaţiei sunt absolvenţii din anii 2008, 2009 şi 2010, perioadă în care numărul licenţiaţilor din judeţul Teleorman a crescut îngrijorător, singurii care nu au urmat cursurile universităţii “Spiru Haret” fiind cei fără diplomă de bacalaureat sau cei care nu sunt lefegii la stat. Dacă în unele direcţii şefii şi-au luat măsuri suplimentare, în sensul că i-au forţat pe licenţiaţii de la Spiru să dea declaraţii cum că vor returna banii în cazul în care diplomele nu vor fi recunoscute, în alte instituţii beneficiarii încasează lună de lună, fără remuşcări, câteva milioane de lei vechi, “supliment” pentru studiile superioare.
De ce aleg funcţionarii publici din judeţ să urmeze cursurile Universităţii “Spiru Haret” şi să nu-şi piardă vremea pe la alte instituţii de învăţământ superior private? Deoarece, spun absolvenţii, la Spiru, în comparaţie cu alte “societăţi comerciale”, examenele sunt floare la ureche şi rar sunt cazurile în care studentul nu obţine note de 9 sau 10, dacă, în prealabil, a făcut rost după net de grilele şi răspunsurile pentru o disciplină sau alta. Pe de altă parte, examenul de licenţă este mai mult o compunere de clasa a-II-a, mare parte dintre absolvenţi achiziţionându-şi lucrarea de la colegii mai vechi, un astfel de favor ajungând chiar şi la 400 de euro.

Verificarea drumurilor judeţene, o afacere de o jumătate de miliard de lei vechi, pe persoană fizică

Asigurarea verificării realizării corecte a execuţiei lucrărilor de construcţii pentru toate drumurile din Teleorman va scoate din conturile Consiliul Judeţean aproximativ o jumătate de miliarde de lei vechi, până la sfârşitul anului.
Fericitul câştigător este o persoană fizică autorizată, din municipiul Alşexandria, de altfel singurul interesat de afacere şi care a depus cerere de ofertă pentru preluarea contractului. Aşa se face că pentru deloc modesta sumă de 470 de milioane de lei vechi, acesta “va controla şi va constata dacă bitumm-ul şi contrucţiile de pe marginea drumurilor judeţene corespunde adevărului, cerinţelor, calitătii sau anumitor date”.
Mai trebuie precizat faptul că valoarea “degustării stratului asfaltic sau verificarea grosimii şi a lăţimii cimentului din borduri” a crescut considerabil, cu aproximativ 100 de milioane de lei vechi pe an. Asta da afacere!

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Încă o vară fără ştrand, la Alexandria

Veşti proaste pentru alexăndreni. Nici în această vară Ştrandul Vedea nu-şi va deschide porţile, cel puţin aşa se întrevede după cum evoluează lucrările de reabilitare.
Ştrandul Vedea din Alexandria a intrat în modernizare de peste un an de zile, teoretic, însă, lucrările propriu zise sunt de abia la început şi sunt semne că nu se vor finaliza anul acesta.
Deşi, conform promisiunilor aleşilor locali, piscina acoperită ar fi trebuit să fie gata de a primi oaspeţi încă de la sfârşitul anului trecut, se pare că şi în această vară porţile vor rămâne închise pentru cei care doreau să se răcorească în zilele cu temperaturi caniculare.
Zona de agrement Vedea din municipiul reşedinţă de judeţ nu a mai beneficiat de lucrări de modernizare necesare punerii sale în valoare de foarte mulţi ani, motiv pentru care s-a degradat din ce în ce mai mult pe parcursul timpului.
Deşi în urmă cu ceva timp doi investitori au dorit reamenajarea acestei zone, Primăria Alexandria nu a dat curs cererilor, iar în acest moment municipalitatea cheltuie o grămadă de bani pe modernizarea la standarde europene a piscinei unice.
Cu toate că unul dintre viceprimarii municipiului preciza vara trecută că investiţia cu pricina ar putea fi inaugurată în perioada iernii trecute, mai exact în luna decembrie 2009, se pare că lucrările au întârziat din cauza “unor lipsuri de proiectare”, acestea putând fi demarate “în curând”.
În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să sperăm că lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal, iar legislaţia şi banii nu vor mai crea probleme aleşilor locali, pentru ca alexăndrenii să se poată bălăci în ştrand măcar vara viitoare, atunci când primul bazin acoperit, unic la nivel de zonă, are de gând să-şi deschidă porţile în municipiul reşedinţă de judeţ.
Până una alta, în această vară nu prea există şanse ca alexăndrenii să se relaxeze în oraşul lor, le rămâne doar varianta să se îndrepte spre alte locuri pentru a face baie sau plajă.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Pe fondul reducerii cheltuielilor bugetare, în Teleorman se acordă “pomană de la stat” fără discernământ

În plină criză economică, în care avem parte de reduceri salariale şi diminuări de pensii, zeci de ţigani din Teleorman care primesc bani de la stat se lăfăie în vile de lux şi se plimbă în maşini scumpe. În multe cazuri ajutorul social oferit de stat cetăţenilor cu posibilităţi materiale reduse este ridicat lună de lună de la administratiile publice locale cu Merdes-ul sau BMV-ul. Nu-i mai puţin adevărat că şi anchetele sociale s-au efectuat superficial, milioane de lei evaporându-se lunar în buzunarele pauperilor cu bolizi la poartă şi case cu trei etaje. Pe de altă parte, primarii nu pot interveni în niciun fel şi asta din cauza legislaţiei care consideră maşina de lux, în valoare de zeci de mii de euro, un bun cotidian, sinomin cu aerul pe care îl respirăm.
În Teleorman, lista ţiganilor bogaţi, proprietari de Lamborghini şi Ferrari, dar care primesc ajutoare sociale, începe de la Buzescu şi se termină la Gratia. La Buzescu, localitate situată la o aruncătură de băţ de municipiul reşedinţă de judeţ, zeci de ţigani se prezintă la sfârşit de lună la casieria primăriei pentru a-şi ridica „pomana de la stat”, care, după cum declara o pirandă, „le asigură pâinea cea de toate zilele, în caz contrar ar muri de foame”. Asta, deşi, pe orice uliţă ai merge, mai cu seamă în zona de după biserică, găseşti adevărate pagode, cu multe etaje şi zeci de camere. Aşa se face că atunci când intri într-o casă a unei familii asistate social pare că ai intrat într-un palat. Din living nu lipsesc plasma, şemineul, tavanul fals cu spoturi şi replici după tablourile semnate de pictori celebri. Deşi sfidează orice normă socială, ţiganii spun că nu au venituri şi din această cauză primesc de la stat ajutorul minim garantat. Este adevărat că, în ultima perioadă, numărul beneficiarilor a scăzut simţitor şi doar ţiganii săraci, cu case de pământ bătut, mai stau cu mâna întinsă la venitul minim garantat. Conform declaraţiei secretarului primăriei Buzescu, Voicu Geambaşu, peste 80% din numărul total al beneficiarilor sunt de etnie rromă. Pe de altă parte, acesta a afirmat că prezenţa rromilor la sediul administraţiei publice locale în maşini de lux, pentru a-şi ridica ajutorul social, este doar un mit şi asta deoarece ţiganii bogătaşi din Buzescu sunt prea orgolioşi, iar persoanele care ar primi ajutorul de la stat, în valoare de câteva sute de mii de lei vechi, ar fi subiecte de bârfă şi umilinţă în etnie.
La Gratia, însă, ţiganilor cu stare nu prea le mai prieşte aerul de ţară, fapt pentru care familii întregi au plecat în străinătate. Primarul comunei Gratia, Ion Florea, a afirmat că zeci de rromi au părăsit localitatea şi vin acasă doar pentru câteva săptămâni pe an, fapt care a dus la micşorarea numărului de ţigani care primesc ajutoare de la stat. Dacă în urmă cu ceva vreme la porţile administraţiei publice locale din Gratia erau parcate maşini de fiţe, burduşite cu beneficiari ai venitului minin garantat, acum lucrurile s-au schimbat, iar posesorii stimulentelor financiare sunt numai cetăţenii săraci.
Chiar şi aşa, a mai spus primarul Ion Florea, nu este exclus ca odată cu revenirea rromilor în localitate, numărul dosarelor pentru ajutorul social să crească.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Directorii de la DSP Teleorman, mai prost plătiţi decât managerii de spitale din judeţ

În timp ce directorul coordonator al Direcţiei de Sănătate Publică Teleorman, medicul şi renumitul comentator sportiv Dan Ştefănescu, a câştigat în luna aprilie 25 de milioane de lei vechi, subalterna domniei sale, economist Florentina Cătrună, manager la Spitalul Judeţean de Urgenţe Alexandria, a rupt inima bugetului, consolidând veniturile familiei cu aproximativ 88 de milioane de lei.
Confom datelor publicate pe pagina oficială a sănătăţii teleormănene, cei cinci directori au obţinut în luna aprilie salarii aproape la indigo, cuprinse între 21 şi 25 de milioane, mult prea puţin în comparaţie cu directoraşii-manageri din Spitalul de Urgenţă Alexandria şi un pic mai mult faţă de şoferii sau muncitorii cu ceva calificare din amintita unitate spitalicească.
Spre exemplu, directorul coordonator adjunct financiar contabil de la DSP Teleorman, Dragoş Drăghici, a avut un venit net salarial de 2152 RON, în vreme ce directorul financiar Contabil de la Spitalul din municipiul reşedinţă de judeţ, Aurelia Afumatu, a încasat 5648 Ron.
Sitemul de salarizare debusolant se întâlneşte şi în ceea ce priveşte simbria lunară a directorului coordonator asistenţă medicală din Direcţia de Sănătatea Publică din judeţ, „lefegiu” la stat care a primit în luna aprilie puţin peste 20 de milioane de lei vechi şi directorul de îngrijiri medicale de la Spitalul Judeţean, Monica Roşu, slujbaş tot la stat, dar care a fost răsplătită pentru activitatea efectuată cu incredibila sumă de 72 de milioane de lei vechi. Iar exemplele ar putea continua.
Din câte se ştie, actualii oportuniştii de la Spitalul Judeţean din Alexandria, odată cu descentralizarea unităţilor spitaliceşti, nu se vor mai bucura prea mult de respectivele privilegii. Asta deoarece după descentralizare, concursurile pentru ocuparea funcţiilor de manager vor fi organizate de către consiliile de administraţie în care autorităţile locale sau judeţene, după caz, vor avea majoritate, având 3 reprezentanţi dintre cei cinci, adică o altă supapă pentru ocuparea unor funcţii.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Fostul manager al Spitalului din Balaci, Dorina Ciobanu, cercetat pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals

Dorina Ciobanu, fost manager la Spitalul de Psihiatrie Cronici din localitatea Balaci, până în luna noienbrie anul trecut, atunci când contractul de manager a expirat, este cercetată de către ofiţerii roşioreni pentru sâvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals. În fapt, aceasta este acuzată că ar fi încredinţat unele lucrări de reparaţii şi reabilitare, fără licitaţie, iar fondurile pentru respectiva investiţie ar fi fost dirijate de la alte capitole bugetare. Investiţia ce a ridicat unele semne de întrebare privind valoarea şi respectarea legii se referă la reţeaua de canalizare, obiectiv care, deşi a înghiţit miliarde de lei, nu este încă finalizat.
Întreaga poveste a început în anul 2008, atunci când fostul manager Dorina Ciobanu a decis reabilitarea reţelei de canalizare, lucrarea ridicându-se la suma de 800 de milioane de lei vechi. După aproximativ două luni de zile, acelaşi ordonator de credite hotărăşte că reţeau de canalizare trebuie reparată, iar suma creşte exponenţial, adică se dublează, firma care s-a ocupat de lucrări încasând 1,6 miliarde de lei vechi. Şi ca întreaga afacere să fie completă, la câteva luni de zile, managerul Dorina Ciobanu îşi aduce aminte că reţeaua mai trebuie şi racordată, drept pentru care mai scote din conturile Spitalului de Psihiatrie din Balaci 300 de milioane de lei. Cu un total de aproximativ 3 miliarde de lei vechi, reţeaua de canalizare nu este încă finalizată, pentru terminarea lucrărilor, actuala conducere fiind obligată să mai facă rost de bani, dar, din păcate, în mometul de faţă, nu au fost descoperite sursele de finanţare.
Investiţia, conform actualului manager Eugen Ene, era necesară, dar semne de întrebare ridică legalitatea ei, mai ales că la capitolul „Investiţii” nu erau bani pentru aşa ceva şi, pe deasupra, Ministerul Sănătăţii trebuia să-şi dea girul. În altă ordine de ideei, reţeaua de canalizare nu prea ne ajută, din cauza faptului că investiţia nu este finalizată.
De cealaltă parte, Dorina Ciobanu nu a vrut să comenteze acuzaţiile, afirmând că are încredere în organele de anchetă şi că adevărul va ieşi la iveală.
Deocamdată, ancheta este în faza de cercetare, urmând ca o soluţie să legaă să fie dată prin Parchetul de pe lângă Judecătoria din Roşiori de Vede.

Primarul din Poroschia, Iulian Badea, a mai înjurat un arbitru de fotbal

Nemulţumit de prestaţia arbitrului de fotbal Rusu Aurel, delegat la centru în meciul susţinut de echipa Spicpo Poroschia pe terenul Unirii din Ţigăneşti, primarul Iulian Badea şi-a dat în petec şi, în minutul 65, atunci când meciul era oprit, l-a înjurat pe cavalerul fluierului mai ceva ca la uşa cortului.
Incidentul nu a fost trecut cu vederea de arbitru, ca de altfel şi de către observator, ambii semnalând în raportul de joc faptele petrecute pe terenul de fotbal. De altfel întreaga partidă a fost presărată cu incidente şi loviri, înjurături şi ameninţări, ce greu pot fi suportate chiar şi de hârtia ziarului.
Coleric din fire, după cum recunoaşte însuşi primarul Iulian Badea, acesta şi-a ieşit din fire şi a reproşat centralului că nu arbitrează corect. Nu a fost decât picătura care a umplut paharul, având în vedere că dispute verbale între cei doi au mai fost şi cu ocazia desfăşurării altor partide. Şi cum primarul este un exemplu sau aşa ar trebui să fie pentru comunitatea locală, atitudinea sa a fost repede percepută şi pusă în practică de un spectator, dar la proporţii mai mari. Aşa se face că Bondoc Ninel, jucător la AS Mlady Calomfireşti, cu numai câteva minute înainte de ultimul fluier, escaladând gardul împrejmuitor, l-a lovit pe arbitrul asistent, Bobe Marius, provocându-i o echimoză.
Faptele reprobabile de la meciul Unirea Ţigăneşti-Spicpo Poroschia au fost analizate de Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Teleorman. În consecinţă, primarul coleric Badea a fost suspendat 6 jocuri şi a primit o amendă de 300 Ron, iar bătăuşul spectator-fotbalist a fost suspendat un an de zile, plus o sancţiune de 300 Ron.

Aurel Drăghici, primarul comunei Vedea, a dat lovitura, accesând 2,5 milioane de euro din banii europeni

Doar o singură localitate din Teleorman
a obţinut finanţare pe Măsura 322.
Aurel Drăghici, primarul localităţii Vedea, se poate considera cel mai fericit edil-şef din judeţ. Deşi se află la primul mandat, domnia sa, prin proiectul depus pe Măsura 322, a reuşit să atragă fonduri europene nerambursabile, în valoare de 2,5 milioane de euro, obţinând punctajul maxim.

Atunci când vine vorba de sporuri, facilităţi şi alte stimulente, primarii din Teleorman nu stau prea mult pe gânduri şi cât ai clipi din ochi găsesc formule pentru satisfacerea lor şi a clientelei. Nu la fel stau lucrurile şi în cazul accesării fondurilor europene, capitol la care conducătorii administraţiilor publice locale, pe lângă faptul că nu ştiu cu ce se mânâncă banii din afară, secătuiesc bugetele locale cu miliarde de lei, doar pentru consultanţă şi realizarea proiectelor. Sunt şi excepţii, iar una dintre ele o reprezintă administraţia publică locală din Vedea, condusă de primarul Aurel Drăghici, care a reuşit să atragă fonduri europene de peste 10 miliarde de lei.
Săptămâna aceasta, pe site-ul Agenţiei de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) au fost postate rapoartele de selecţie pentru proiectele depuse în sesiunea de cereri de proiecte derulată în perioada 15 iunie - 31 iulie 2009 pentru Măsura 322-„Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”, din cadrul Programului Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR). Aceste rezultate au fost aşteptate de zeci de primării din Teleorman, care şi-au încercat norocul anul trecut, depunând proiecte integrate, a căror valoare nu a depăşit 2,5 milioane de euro fiecare.
Luni, 17 mai, însă, veşti proaste au sosit de la APDRP pentru majoritatea primarilor din judeţ. La nivel naţional 295 de proiecte depuse au prins finanţare, dintre acestea doar unul singur fiind din Teleorman. Este vorba de proiectul depus de administraţia publică din comuna Vedea, care a reuşit „să fure” banii europenilor şi nu puţini, ci 2,5 milioane de lei vechi, adică peste 10 miliarde de lei vechi. Se poate spune, fără rezerve, că cel mai fericit primar de pe meleagurile noastre este în momentul de faţă Aurel Drăghici, edilul-şef din Vedea. Proiectul depus de comuna pe care o păstoreşte se numeşte „SISTEM CENTRALIZAT DE CANALIZARE APE UZATE MENAJERE, EXTINDERE RETEA APA, MODERNIZARE DRUMURI DE INTERES LOCAL, CENTRU DE ASISTENTA DUPA PROGRAMUL SCOLAR ,TIP AFTER SCHOOL, REABILITARE CAMIN CULTURAL”, şi a reuşit să acumuleze 66 de puncte, adică numărul maxim obţinut de vreun proiect în ţară.
Este evident că accesarea fondurilor europene nu se poate face din fotoliul de primar, aşa cum procedează majoritatea primarilor din Teleorman, ci printr-o muncă serioasă de informare şi documentare, dar, mai ales, prin cunoaşterea priorităţilor şi a impactului social pentru comunitatea local.
Referitor la reuşită, primarul Aurel Drăghici ne-a declarat că “proiectul a fost verificat la modul serios, împreună cu firma de consultanţă şi acolo unde a fost cazul au mai fost completate unele chestiuni, ce au fost omise”. “Proiectul a obţinut punctaj maxim şi sperăm să-l punem în aplicare anul acesta. Am luat în serios acest proiect şi rezultatul nu a întârziat să apară”, a declarat primarul Aurel Drăghici.
Domnia sa a mai adăugat că, odată cu demararea proiectului, toate străzile interioare ale localităţii vor fi asfaltate, ceea ce va face din Vedea o comună unicat în judeţul Teleorman.
Ca o paranteză, nu la fel stau lucrurile însă când vine vorba de DJ 601F, care face legătura între localităţile Coşoteni şi Mavrodin, tronson aflat în custodia Consiliului Judeţean Teleorman, adică instituţiei care amână nejustificat asfaltarea drumului şi, cu prioritate, îşi trimite utilajele doar pe porţiunile unde interesele personale şi de grup domină. În ciuda numeroaselor promisiuni venite dinspre Consiliul Judeţean, se pare că mai marii instituţiei au alte planuri, favoritismul fiind cuvântul de ordine ce domneşte în luarea unor decizii. Ca o sugestie şi având în vedere incapacitatea Consiliului Judeţean de a gestiona problemele în unele zone din Teleorman, ar fi normal ca porţiunea de drum judeţean ce străbate localitatea Vedea să fie trecută în administrarea consiliului local al comunei. Pentru că este aproape de neînţeles cum o localitate ce va avea ulitele asfaltate este străbătută de un drum principal plin de gropi, cârpit cu câteva roabe de piatră şi impracticabil la cele mai mici precipitaţii. Ca o concluzie, putem spune că zeci de primării din judeţ, adică mai mult de jumătate, au cheltuit anul trecut sume astronomice pe proiecte, studii de fezabilitate, autorizaţii etc. în speranţa că vor da lovitura. Nu a fost să fie aşa, iar impactul social este cu mult mai grav, având în vedere că aventura unor primari nu a făcut altceva decât să sărăcească şi mai mult bugetele locale. Aşa se face că peste un miliard de lei vechi au fost aruncaţi pe apa sâmbetei de fiecare primărie sau, mai bine zis, în conturile unor firme de consultanţă, care s-au îmbogăţit din naivitatea unor primari sau în cârdăşie cu aceştia. Strigător la cer este faptul că unele administraţii publice locale, şi nu puţine ca număr, nu au fost nici măcar punctate, pentru că nu au trecut de eligibilitate.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"
www.anuntulsms.ro

Deputatul de Teleorman Robert Negoiţă, cel mai mare filantrop al social-democraţilor

Zilele trecute, potrivit Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, a apărut în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista cu persoanele fizice şi juridice care au făcut într-un an fiscal donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară.
Surprizele nu au întârziat să apară, în Monitorul Oficial fiind nominalizat, pentru început, la capitolul «principali finanţatori ai PSD», deputatul Robert Negoiţă. Parlamentarul social democrat a contribuit la vistieria partidului, în 2009, cu fix 320.000 de lei noi, adică 3,2 miliarde de lei vechi. Nici europarlamentarul Viorica Dăncilă nu s-a lăsat mai prejos şi a “onorat masa” cu 2 miliarde de lei vechi, la fel ca şi controversatul om de afaceri Marian Fişcuci, acţionar majoritar la controversata firmă Tel Drum.
Şi primarul oraşului Zimnicea a purces la bunăstarea partidului, “onorariul” domniei sale fiind de peste 370 de milioane de lei vechi.
“Pe persoană fizică” au mai contribuit la finanţarea partidului şi primarul din Olteni, Emil Mărcuşanu, cu 80 de milioane de lei vechi, dar şi edilii şefi din Alexandria şi Turnu Măgurele, Victor Drăguşin, respectiv, Nicolae Mohanu, fiecare cu câte 100 de milioane de lei vechi.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Deputatul de Teleorman Robert Negoiţă, cel mai mare filantrop al social-democraţilor

Zilele trecute, potrivit Legii 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, a apărut în Monitorul Oficial al României, Partea I, lista cu persoanele fizice şi juridice care au făcut într-un an fiscal donaţii a căror valoare cumulată depăşeşte 10 salarii de bază minime brute pe ţară.
Surprizele nu au întârziat să apară, în Monitorul Oficial fiind nominalizat, pentru început, la capitolul «principali finanţatori ai PSD», deputatul Robert Negoiţă. Parlamentarul social democrat a contribuit la vistieria partidului, în 2009, cu fix 320.000 de lei noi, adică 3,2 miliarde de lei vechi. Nici europarlamentarul Viorica Dăncilă nu s-a lăsat mai prejos şi a “onorat masa” cu 2 miliarde de lei vechi, la fel ca şi controversatul om de afaceri Marian Fişcuci, acţionar majoritar la controversata firmă Tel Drum.
Şi primarul oraşului Zimnicea a purces la bunăstarea partidului, “onorariul” domniei sale fiind de peste 370 de milioane de lei vechi.
“Pe persoană fizică” au mai contribuit la finanţarea partidului şi primarul din Olteni, Emil Mărcuşanu, cu 80 de milioane de lei vechi, dar şi edilii şefi din Alexandria şi Turnu Măgurele, Victor Drăguşin, respectiv, Nicolae Mohanu, fiecare cu câte 100 de milioane de lei vechi.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Prefectul Teodor Niţulescu, „sponsor de frunte” al democrat-liberalilor

200 de milioane de lei vechi este suma pe care actualul prefect de Teleorman, Teodor Niţulescu, a donat-o Partidului Democrat Liberal, anul trecut, conform Monitorului Oficial de la sfârşitul lunii martie.
Pe lista persoanelor fizice care au făcut donaţii Partidului Democrat Liberal, a căror valoare depăşeşte 10 salarii minime pe economie, se mai regăsesc senatori şi deputaţi, directori de deconcentrate, primari, dar şi consilieri locali sau judeţeni. Astfel, primarul oraşului Videle, Lucian Militaru, a dat pentru partid, în anul 2009, 120 de milioane de lei vechi, ca şi deputatul Adrian Florescu, secondaţi de directorul de la Mediu, Tudorel Coman. Mai filantropi s-au dovedit a fi Samuel Calotă şi Virgil Mocanu, care au contribuit fiecare cu câte 200 de milioane de lei vechi. La polul opus se situează directorul APIA Teleorman, Claudiu Crăcea, şi Cătălin Vătafu, persoane fizice ce au ajutat formaţiunea politică doar cu 100 de milioane de lei, de... căciulă.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Viceprimarul din Orbeasca, Gheorghe Budică, iese în evidenţă… negativ!

Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a decis, anul trecut, să-i sancţioneze cu avertisment pe secretarul comunei Orbeasca, Marius Haită, şi pe viceprimarul Gheorghe Budică pentru faptul că, alături de 9 consilieri locali, au hotărât „ştergerea” din organigramă a postului de expert pentru rromi.
La vremea respectivă, reprezentanţii CNCD şi-au motivat decizia prin faptul că aleşii locali au greşit când au luat această hotărâre, care vine în contradicţie cu prevederile Ordonanţei Guvernului 137/2000, republicată, şi raportată la contextul Strategiei Executivului de îmbunătăţire a situaţiei rromilor.
Tot atunci, viceprimarul din Orbeasca, Gheorghe Budică, mai era era acuzat de etnia rromă din comună, mai precis de către Sandu Mitican, expertul pentru rromi, că îi numeşte “ţigani burtoşi”. Pe cale de consecinţă, acesta s-a adresat CNCD-ului pentru a se dovedi dacă formularea academică „ţigani burtoşi” a fost folosită cu sau fară intenţie de discriminare de către vicele Budică şi dacă venerabilul domn a „scăpat doar porumbelul din gură”.
După o perioadă destul de lungă de deliberări, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării a hotărât că formularea “ţigani burtoşi” constituie act de discriminare, că viceprimarul Gheorghe Budică a folosit-o în mod nejustificat şi i s-a recomandat ca pe viitor să se abţină de la astfel de apelative, în caz contrar fiindu-i administrată o amendă care, dacă nu îi va seca buzunarele, măcar îl va convinge de importanţa „celor 7 ani din jurul casei”!

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Începe lupta internă în PNL Teleorman: Deputatul Marin Almăjanu nu mai este dorit în fruntea liberalilor din judeţ

După o perioadă destul de lungă la conducerea liberalilor teleormăneni, preşedintele Marin Almăjanu nu se mai bucură de sprijinul colegilor săi de partid. Sau cel puţin aşa lasă să se înţeleagă o parte a liberalilor care s-au cam săturat de ordinelele ancestralului preşedinte, mai cu seamă că, cel puţin la nivelul judeţului, PNL a cam intrat într-un con de umbră, iar peste jumătate din primarii membri ai formaţiuni politice respective şi-au exprimat public susţinerea pentru democrat liberali.
Pe fondul acestor lovituri politice, dar şi prin prisma faptului că alegerilor locale şi parlamentare bat la uşă, iar pe actuala structură este foarte probabil ca formaţiunea politică să piardă procente importante, liberalii teleormăneni vor o nouă conducere, în speranţa că se vor menţine pe linia de plutire.
Nu este exclus însă ca în spatele acţiunii de detronare a lui Almăjanu un rol important să-l joace fostul prefect de Teleorman, Ionel Izină, actualul inspector guvernamental fiind, de-a lungul vremii, unul dintre contestatarii liderului local. Mai cu seamă că Ionel Izină se bucură încă de sprijinul şi simpatia mai multor primari din zona pe care a gestionat-o până în 2004.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Mai mulţi primari liberali şi social-democraţi din Teleorman cochetează cu democrat-liberalii

În ultima perioadă, racolările de parlamentari, primari şi consilieri locali au devenit un sport naţional. Se fac scenarii la ceas de seară, întâlniri mai mult sau mai puţin accesibile omului de rând, negocieri „la sânge”, toate acestea având scopul de a crea o majoritate confortabilă pentru actualul partid de guvernământ. Şi în Teleorman oamenii politici, membri ai democrat-liberalilor, joacă după aceleaşi reguli ca la nivel naţional, cinstit şi onest, iar ofertele pentru aleşii poporului din opoziţie nu întârzie să apară. Racolările în judeţ au început înaintea alegerilor pentru şefia statului, atunci când mai mulţi primari liberali şi-au exprimat public ataşamentul pentru preşedintele Traian Băsescu. După o perioadă de acalmie însă, pe surse, se spune că „urmează a doua etapă” de...recrutări.
De data aceasta strategia a vizat şi primarii Partidului Social Democrat, „acriţi” de gustul amar al opoziţiei. În momentul de faţă, cel puţin 5 primari social-democraţi au acceptat sau sunt pe cale de a spune „DA” ofertei democrat-liberalilor. Din pricina eventualelor probleme pe care aceştia le-ar putea întâmpina pe linie de partid, nu le vom face public numele.
Pe de altă parte, astenia de primăvară nu putea lăsa neafectat şi Partidul Naţional Liberal. Starea de oboseală intensă şi prelungită, instaurată pe fondul gustului amar al opoziţiei, a determinat mai mulţi primari liberali să cocheteze cu liderii Partidului Democrat Liberal. Negocierile sunt mai mult informale şi fără prea mari pretenţii, edilii şefi, membri ai PNL, depunând eforturi consistente pentru a intra în cărţile democrat-liberalilor.
Aşa se face că la sfârşitul acestei săptămâni câţiva conducători ai administraţiilor publice locale vor avea discuţii cu pedeliştii din structurile de conducere, fapt ce va bulversa şi mai mult apele în partidul condus de Crin Antonescu.
Conform unor informaţii, surprizele vor fi cu atât mai mari, cu cât pe lista celor care îşi vor declara susţinerea pentru PDL se află oameni consideraţi de-a lungul vremii apropiaţi ai preşedintelui Marin Almăjanu.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Eduard Dinu acuză instituţiile statului de “joc dublu”

Parchetul şi Poliţia sunt, în opinia omului de afaceri, structuri ale statului care închid ochii la anumite matrapazlâcuri

Poliţia şi Procuratura sunt folosite în jocurile de interese ale unor oameni influenţi din judeţ, iar la comanda lor cele două instituţii acţionează terfelind în picioare prevederile legale. Asta a lăsat să se înţeleagă fostul concesionar al Bălţii Suhaia, Eduard Dinu, într-o conferinţă de presă, susţinută miercuri, la orele prânzului. Ba mai mult, ameninţă acesta, dacă cineva îşi va permite să-i distrugă bunurile şi casa situate pe malul Bălţii din localitate “îl va căuta mai târziu”. În altă ordine de idei, potentul om de afaceri a declarat, folosind expresii de genul “se zice”, “se spune”, “se pare”, că în controversatul subiect al Bălţii Suhaia o implicare ar avea-o chiar un demnitar al statului român, dar fără să aducă dovezi concrete.
Coleric, ca de obicei, omul de afaceri a lansat o serie de acuze la adresa unor instituţii ale statului, care, în opinia fostului concesionar al Bălţii Suhaia, în loc să respecte legea, fac jocurile unor indivizi, printre cei “favorizaţi” numărându-se primarul din Suhaia, Cristian Barbu. Sunt doar simple supoziţii, deoarece acesta nu a prezentat ceva concret, la baza afirmaţiilor fiind întârzierea cu care autorităţile mai sus enumerate fac cercetări în unele dosare penale. În pledoaria lui Eduard Dinu, incriminată a fost şi poliţia judeţeană, acesta declarând că oamenii legii îl opresc în trafic ori de câte ori pune piciorul pe tărâmul judeţului şi îi percheziţionează autoturismul.
Pe de altă parte, Dinu a prezentat şi o serie de documente având ca principal subiect Balta Suhaia, din momentul concesionării şi până în prezent. Deşi acesta recunoaşte că “pescăria” nu mai este profitabilă, lupta pentru accesul la “baboii” din lac este pe viaţă şi pe moarte, iar omul de afaceri nu este dipus să renunţe prea uşor.
La prima vedere litigiul e destul de încâlcit la Balta Suhaia. Puţin dornic să scoată coada din Baltă, Dinu aruncă petarde fumigene profitând de hăţişurile birocraţiei şi al erorilor foştilor edili. O va face însă numai în momentul în care i se va oferi un preţ bun, care să acopere anumite investiţii efectuate de-a lungul vremii.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Abuzurile sexuale, infracţiuni ce ţin Teleormanul în top

Dacă cele mai multe infracţiuni au înregistrat scăderi în ultima perioadă, faptele privitoare la viaţa sexuală fac notă discordantă, acestea înregistrând o uşoară creştere, ba chiar menţinând judeţul Teleorman pe podium la nivel naţional.
Fie că este vorba de infracţiuni de viol, perversiuni sexuale ori act sexual cu un minor, cifrele sunt în creştere, îngrijorător fiind faptul că printre autori se găsesc şi elevi.
Conform analizei de bilanţ a Inspectoratului Judeţean de Poliţie Teleorman, pe parcursul anului trecut în judeţ s-au constatat uşoare creşteri la toate faptele de acest gen, fapt ce situează judeţul Teleorman printre primele locuri pe ţară într-un eventual top.
„Majoritatea infracţiunilor din această categorie se petrec în contextul unor anturaje ocazionale în care se regăsesc victimele, în medii în care se consumă alcool”, este concluzia trasă de specialiştii din cadrul IPJ Teleorman.
Pe de altă parte, trebuie precizat că violul reprezintă infracţiunea cu cea mai mică rată de confirmare din rândul celor grave, poliţiştii din judeţ având de rezolvat, pe lângă cazuri reale, şi o mulţime de reclamaţii care nu au niciun temei. Sunt doar femei, majoritatea din mediul rural, care încearcă să se răzbune pe bărbaţi acuzându-i de agresiuni sexuale închipuite sau tinere care transformă un act sexual acceptat în viol de frică faţă de părinţi sau de ruşinea faţă de cei din jur.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

La Judecătoria Alexandria şi Tribunalul Teleorman, condiţii improprii pentru magistraţi

Clădiri inadecvate, birouri mici, fapt ce face ca personalul să lucreze în condiţii de supraaglomerare, arhivă care, din cauza spaţiului redus, nu permite depozitarea dosarelor aflate în conservare şi o registratură care funcţionează într-un grup sanitar dezafectat sunt doar câteva dintre „avantajele” pe care Judecătoria Alexandria şi Tribunalul Teleorman le oferă magistraţilor şi personalului auxiliar. Sau cel puţin aşa reiese dintr-un raport întocmit de Consiliul Superior al Magistraturii, în urma unui control efectuat la cele două instanţe, la sfârşitul anului trecut. „Inconvenientele lipsei unui sediu propriu şi a dispersării locaţiilor şi personalului sunt multiple”, se arată în respectivul document. Şi asta din cauza faptului că sediul nu este proprietatea Tribunalului, ceea ce a dus la imposibilitatea efectuării unor lucrări de modernizare, creându-se astfel o stare de disconfort personalului, cu consecinţe negative asupra calităţii lucrărilor. Edificarea unui sediu propriu pentru Tribunalul Teleorman şi Judecătoria Alexandria este absolut necesară, mai cu seamă că Tribunalul este singura instanţă din judeţ „fără titlu de proprietate”.
Conform raportului întocmit de CSM, cele două instanţe se confruntă şi cu lipsa personalului, fie că este vorba de magistraţi, fie că ne referim la personalul auxiliar, o mare parte dintre grefieri desfăşurându-şi activitatea şi la alte compartimente.
O problemă importantă cu care s-a confruntat Tribunalul în anul 2009 a fost efectuarea serviciilor de curăţenie. Posturile vacante de îngrijitori şi aprod nu s-au ocupat anul trecut, din pricina blocării angajărilor, dar şi a lipsei resurselor financiare.
Pe de altă parte, fondurile alocate au fost insuficiente, astfel că pentru spaţiile destinate Judecătoriei Alexandria magistraţii au fost nevoiţi să contribuie, din fonduri proprii, pentru cumpărarea de parchet, jaluzele sau alte materiale necesare.
În raportul întocmit de CSM se mai arată că judecătorii sunt nemulţumiţi şi de ţinuta vestimentară, asta pentru că din anul 1992 la instanţa mai sus amintită nu au mai fost distribuite robe.Printre nemulţumirile magistraţilor teleormăneni s-au numărat şi colaborarea defectuoasă cu Ministerul Justiţiei, întârzierea soluţionării unor cauze din cauza numărul insuficient de experţi în topografie, dar şi a dificultăţii de transmitere a citaţiile.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Teodor Niţulescu va spune „adio” Prefecturii !!!

Acesta a declarat că se gândeşte serios să părăsească postul de prefect, dar nu înainte de 2012, atunci când va pleca la Consiliul Judeţean, ca preşedinte

Ocuparea funcţiei de prefect de către Teodor Niţulescu se pare că nu a fost digerată de unii oameni politici, „adversari clasificaţi sau declasificaţi”, conştienţi că odată cu venirea acestuia în Palatul Administrativ există riscul ca „ramura lor de sub picioare să devină destul de şubredă”. Mai cu seamă că mulţi dintre cei care „i-au purtat sâmbetele” se găseau acum în postura ingrată de a recunoaşte că „au mâncat mult, foarte mult usturoi”, aceasta fiind şi cauza mirosului lor pestilenţial.
Încă de anul trecut, la nici câteva zile de la numirea fostului deputat în funcţia de prefect, zvonacii aruncau pe piaţă fel de fel de diversiuni, printre care, la loc de cinste, iminenta plecare a lui Niţulescu la Bucureşti, pe un post de secretar de stat ori prin birourile unui minister. Este evident faptul că pe adversari nu-i interesa pe ce funcţie şi unde va pleca acesta, important pentru ei era ca Teodor Niţulescu să meargă cât mai departe de judeţ.
După o perioadă de acalmie şi hibernare, diversioniştii, penibili ca de fiecare dată, au renăscut, aruncând pe piaţă ancestralul subiect al plecării lui Niţulescu la Bucureşti. Ba, mai mult, manipulatorii au afirmat că în şedinţa de Guvern din această săptămână pe ordinea de zi s-a aflat şi numirea prefectului într-o funcţie de secretar de stat.
Pentru a spulbera orice interpretare pe marginea acestui subiect, prefectul Teodor Niţulescu a declarat că cei care aruncă pe piaţă asemenea informaţii au dreptate, dar numai pe jumătate. Domnia sa a spus că va pleca din funcţia de prefect, dar o va face peste doi ani de zile, şi nu departe de judeţ, ci ca preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman.
Ce nu au înţeles diversioniştii este faptul că a minţi spre folosul lor este o înşelăciune, a minţi spre folosul altcuiva e o fraudă, a minţi pentru a dăuna celor din jur este o calomnie, iar prin minciună arareori poţi să obţii posturile cele mai bune pe scara socială sau politică.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"
http://www.anuntulsms.ro/

Facturile la întreţinere golesc buzunarele alexăndrenilor

Alexăndrenii vor fi nevoiţi fie să dea şi ultimul bănuţ din casă pentru a-şi achita întreţinerea, fie să se împace cu gândul că la sfârşitul anotimpului rece datoriile lor vor creşte considerabil.
Gerurile din ianuarie, atunci când temperaturile au scăzut sub minus 20 de grade Celsius, sunt resimţite acut de către alexăndreni după afişarea listelelor cu sumele de plată pentru încălzirea centralizată.
Mulţi locatari din Alexandria care au ales să rămână branşati la sistemul de încălzire centralizată a oraşului au primit facturi de peste 3 milioane de lei vechi la întreţinere pentru un apartament de două camere, dar au fost şi situaţii când sumele de plată afişate au depăşit 4 milioane. Acolo unde este vorba despre mai multe persoane sau mai multe camere, preţul creşte proporţional.
În Alexandria sunt aproximativ 8.500 de apartamente care au rămas să beneficieze de căldura furnizată de centralele termice de cartier sau de bloc. Restul locuinţelor se încălzesc fie cu ajutorul centralelor termice proprii, fie sunt debranşate în totalitate, iar locatarii folosesc pentru încălzire aragazul sau alte surse.
În condiţiile în care majoritatea alexăndrenilor înregistrează încă de pe acum datorii foarte mari la plata întreţinerii, este lesne de anticipat ce sume vor avea de dat la sfârşitul anotimpului rece.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

O povară greu de suportat de către cetăţeni: Peste 20 de milioane de euro, datoria publică a judeţului Teleorman

Primăriile din Teleorman au îndatorat judeţul cu peste 20 de milioane de euro, aproximativ 850 de miliarde de lei vechi. Conform datelor furnizate de către Direcţia Generală a Finanţelor Publice Teleorman, la 31 decembrie 2008 administraţiile publice din judeţ aveau o datorie imensă către diverse instituţii bancare. Sumele împrumutate au fost folosite, în principal, pentru achiziţionarea de autoturisme, utilaje, studii de fezabilitate, dar şi pentru infrastructură sau demararea unor proiecte, toate acestea reprezentând o povară greu de suportat pentru cetăţenii din localităţile debitoare.
Situaţia, în unele cazuri, pare destul de interesantă şi vine din sumele cu multe numere pe care primarii le-au împrumutat sau le au de achitat către diverşi furnizori, mai ales acum, în plină criză financiară, când ratele lunare sau trimestriale secătuiesc din plin bugetele locale. Deocamdată, nu se ştie câte din sumele contractate au autorizarea Comisiei Naţionale de Aprobare a Creditelor, instituţie ce aparţine de Ministerul Finanţelor şi care monitorizează împrumuturile, mai cu seamă că lipsa “apostilei” nu atrage decât un simplu avertisment pentru administraţiile publice locale.
Din documentul trimis de către Finanţele din Teleorman reiese că 30 de primării, în frunte cu Consiliul Judeţean, s-au împrumutat de-a lungul vremii la diverse instituţii creditoare, au cumpărat în leasing autoturisme sau alte utilaje sau au plăţi de făcut către furnizori, suma debitoare fiind de peste 850 de miliarde de lei vechi.
La loc de cinste se află administraţia publică din municipiul reşedinţă de judeţ, care la data de 30 decembrie 2008 figura în analele finanţelor cu o datorie de peste 17 miliarde de lei vechi, la care se adaugă un împrumut în euro de 33.508, iar primăria din Turnu Măgurele are de achitat peste 7,5 miliarde de lei, aşa cum reiese din extrasul din contul de execuţie al datoriei publice.
Nu numai primăriile „de oraş” au fost şi sunt sufocate de datorii, ci şi cele „de la ţară”, la unele dintre acestea ponderea sumelor de achitat fiind cu mult mai mare decât bugetul alocat pentru doi ani de zile. Spre exemplu, la Bragadiru, conform declaraţiei primarului Daniel Răboj, în prezent, primaria are de plătit sume cu mult mai mari decât apar în documentul Ministerului Finanţelor, adică 10 miliarde de lei restanţă la plata lucrărilor de la podul din comună, la care se adaugă 11 miliarde de lei, reprezentând, cheltuieli făcute cu sistemul de alimentare cu apă. Şi la Pietroşani iţele financiare sunt destul de încurcate. Edilul-şef Emil Picu a afirmat că a contractat un credit de la BCR de 5 miliarde de lei, din care s-a returnat o sumă foarte mică, plus o datorie de 1,5 miliarde de lei vechi, ca urmare a unor studii de fezabilitate. Despre plata ratelor la timp nici nu poate fi vorba, atâta timp cât bugetul alocat nu ajunge nici pentru plata salariilor.
În comuna Găleteni situaţia este cu mult mai gravă, iar despre soluţii salvatoare nici nu poate fi vorba. Administraţia din localitate are datorii de aproximativ 9 miliarde de lei, suma provenind, în mare parte, din executarea unor lucrări de salubrizare, fiind vorba de strângerea gunoiului din platformele situate în câmp!
În ediţiile viitoare, vom prezenta şi situaţia altor comune din judeţ cu datorii mai mari sau mai mici la diverse instituţii creditoare.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"
www.anuntulsms.ro

Concurs de excepţie la primăria Nenciuleşti: “Cea mai adâncă groapă de pe străzile localităţii”

Sub Înaltul patronaj al primarului Sandu Vâlcu, la sfârşitul acestei săptămâni, în comuna Nenciuleşti, va avea loc un inedit concurs, cu tema “Cea mai adâncă groapă de pe străzile localităţii”. Şi premiile puse la bătaie vor fi pe măsura efortului depus de fiecare concurent. Pentru locul I, câştigătorul se va alege cu trei roabe de bitum, ocupantul locului II cu două roabe din acelaşi material, iar ultimul loc de pe podium va fi răsplătit cu o roabă de material asfaltic. Dată fiind importanţa premiilor şi faptul că numărul participanţilor, conform statutului, era limitat, înscrierile au debutat cu două săptămâni înainte de startul competiţiei. Comisia de examinare, în urma unei analize minuţioase pe teren şi a măsurării tuturor “cavităţilor” , a ajuns la concluzia că şleaurile de pe străzile din sat sunt aproape imposibil de numărat, drept pentru care regulamentul a fost modificat, decizia unanimă “a juraţilor” fiind că toată lumea din comună poate participa. Chiar şi aşa, ne-a declarat un membru al Comisiei, vor mai rămâne foarte multe gropi de… revendicat, fapt pentru care nu este exclus ca, în următoarea perioadă, invitaţii de participare să primească şi persoanele plecate în străinătate sau pe alte meleaguri ale patriei, mai cu seamă că pentru “concurenţii în lipsă” nu se solicită împuternicire de la notarul public. Mai trebuie precizat faptul că organizatorii vor acorda şi cinci menţiuni, fiecare premiu fiind răsplătit cu un sac de pietriş din vadul comunal. Organizatorii evenimentului vor înmâna şi o Diplomă de Excelenţă, titularul de drept al mult râvnitului document fiind nimeni altul decât primarul Sandu Vâlcu.
Dacă concursul se va bucura de un real succes, ne-a declarat un alt membru al Comisiei, nu este exlus ca, în cel mai scurt timp, să organizăm o altă etapă, poate chiar săptămânal, iar la sfârşitul anului am fi mândri dacă fiecare cetăţean ar culege laurii victoriei. Totodată, “evaluatorii” au dat asigurări ferme că întrecerea va beneficia de o transparenţă totală, “intervenţiile” de orice timp ducând la descalificarea participanţilor.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Firma Saifcar, sursă de venit şi pentru Adriean Videanu

Tumultoasa noastră tranziţie postdecembristă spre un ideal care, tot de atâta timp, s-a transformat într-o himeră pentru oamenii de rând, a căzut ca o mană cerească peste capete înfierbântate de mirajul diabolic al îmbogăţirii peste noapte.
De-a lungul vremii, doar două firme din Teleorman au jucat aşa după cum le-au dictat interesele, banul public. Tel Drum SA, patronată la început de Consiliul Judeţean Teleorman, dar trecută apoi în custodia unor persoane fizice, pentru simplul fapt că aceasta era... nerentabilă. Pe acelaşi plan, firma Saifcar a avut şi ea partea leului, mai ales că în consiliul de administraţie se găseau persoane influente din judeţ. Puţină lume ştie că, la un moment dat, printre acţionari se număra şi Adriean Videanu, fostul primar general al municipiului Bucureşti şi vicepreşedinte al PD-L. Periplul omului de afaceri teleormănean prin firma Saifcar a durat ceva vreme, timp în care şi-a încasat cu regularitate dividendele, mică parte din ceea ce avea să devină averea consistentă a familiei. Şi pentru a avea un control cât de cât asupra a tot ce se întâmplă în societatea comercială din Nanov, în anul 2000, printr-o hotărâre a adunării generale a acţionarilor, se modifică statutul, se numeşte un nou consiliu de administraţie şi se constitue, printre altele, şi o nouă comisie de cenzori, în care, întâmplător, sau nu, apare şi, nimeni alta, decât soţia potentului om de afaceri, Mioriţa Videanu, de unde se vede că averea familiei e o muncă în echipă.

Articol publicat in ziarul "Vantul", editie de Teleorman

www.anuntulsms.ro

La Suhaia, viol cu… happy-end

La sfârşitul anului trecut, o tânără de 16 ani, din comuna Suhaia, îl acuza pe omul de afaceri Eduard Dinu de viol. Minora a declarat la momentul respectiv, în faţa organelor de cercetare penală, că, în vara anului trecut, a căzut pradă fanteziilor erotice ale lui Eduard Dinu, dar, de frică, a trecut totul sub tăcere. La sesizarea tinerei, organele de anchetă s-au pus în mişcare. Dosarul a ajuns pe masa procurorilor din Zimnicea, care au început cercetările, deşi era evident că este aproape imposibil să „găseşti urmele acului în carul cu fân”, întreg scenariul, din câte se pare, fiind pus în acţiune pe fondul disputelor din scandalul Balta Suhaia. Însă, după aproape 3 luni de anchetă, munca oamenilor legii s-a dovedit o pierdere de vreme, deoarece, săptămâna trecută, minora şi-a retras plângerea făcută împotriva omului de afaceri. Dubios este şi faptul că alături de aceasta şi prietena ei, care a susţinut că era prin preajmă atunci când Dinu ar fi forţat-o pe colega ei să întreţină raporturi sexuale, a făcut acelaşi lucru, adică le-a spus anchetatorilor că „totul a fost o făcătură”.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

“Beţivii la volan”, o specie tot mai des întâlnită pe drumurile din Teleorman

Numărul dosarelor care au ca punct de pornire băutura şi şofatul a crescut simţitor în ultimii ani printre teleormăneni!

În Teleorman s-a înmulţit atât de tare numărul conducătorilor auto aflaţi la volan sub influenţa băuturilor alcoolice, încât ar fi nevoie de legi speciale pentru ca “beţivii” să-şi piardă cheful de şofat în această manieră.
În anul 2009, procurorii teleormăneni au trimis în judecată o sumedenie de cetăţeni turmentaţi prinşi la volan cu alcoolemie mult peste cea legală. Fiindcă pedepsele pentru acest gen de infracţiuni nu sunt suficient de severe, numărul persoanelor care circulă pe drumurile publice sub influenţa “licorii lui Bachus” a crescut îngrijorător. Acest fenomen a fost semnalat atât de lucrătorii de la Poliţia Rutieră Teleorman, cât şi de procurori.
Astfel, în anul 2009, au fost trimişi în judecată, numai din această cauză, 33 de persoane, iar 2010 a debutat cu un val de procese, se arată în raportul prezentat, recent, de Parchetul de pe lângă Judecătoria Alexandria. Inculpaţii provin din medii sociale diferite şi, în general, nu sunt cunoscuţi cu antecedente penale.
Dintr-o statistică a Inspectoratului de Poliţie Teleorman rezultă că, anul trecut, traficul rutier a fost caracterizat de intensificarea fără precedent a circulaţiei rutiere pe fondul creşterii numărului de autovehicule, dar şi a deteriorării stării generale a infrastructurii. Aşadar, pe parcursul anului trecut s-au înregistrat 121 de accidente rutiere grave, soldate cu 55 de persoane decedate şi 87 de răniţi grav. Acest număr impresionant de victime, coroborat cu problemele secundare ale unui accident de circulaţie, ar trebui să le dea de gândit persoanelor care nu au nicio jenă în a se urca la volan în stare de ebrietate, cu riscul de a pune în pericol viaţa celor din jur şi să aducă în prim plan responsabilitatea pe care aceşti oameni şi-au asumat-o atunci când au decis să fie şoferi pe dumurile publice.

Articol publicat in ziarul "Informaţia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

În Teleorman, drumuri blocate de organizarea deficitară a activităţii utilajelor

Nu zăpada, ci organizarea deficitară a firmelor de deszăpezire se pare că este principala cauză a blocării unor drumuri din judeţul nostru. Aşa au stat lucrurile şi în zona localităţii Vedea, acolo unde societatea care a câştigat “lupta cu zăpada” a intervenit apatic, lăsând în urmă mormane de omăt, izolând şi mai mult comuna de restul lumii. La fel s-a întâmplat şi în seara de miercuri spre joi pe tronsonul care leagă Drăgăneşti Vlaşca de oraşul Videle. Din cauza precipitaţiilor abundente, dar şi a viscolului puternic, între localităţile Botoroaga, Moşteni şi Videle, pe drumul judeţean, zăpada a măsurat peste 1,5 metri. Cu toate că societatea Tel Drum a trimis în zonă câteva utilaje, din cauza organizării anarhice, acestea nu au făcut altceva decât să încurce şi mai mult lucrurile. Sau, mai bine zis, să se încurce unele pe altele, deoarece la un moment dat două utilaje s-au blocat reciproc pe singurul sens de drum practicabil, complicând şi mai mult situaţia. Iar pentru că situaţia putea scăpa de sub control, având consecinţe destul de grave pentru oamenii blocaţi în trafic, primăria Videle a trimis la faţa locului câteva utilaje de deszăpezire. După ore întregi de luptă cu munţii de zăpadă şi printr-o coordonare eficientă a acţiunii, într-un final, tronsonul respectiv a fost redat circulaţiei.
Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"
www.anuntulsms.ro

Prefectura Teleorman, ameninţată cu bombă !

Zăpada, viscolul şi gerul au fost, în această iarnă, piedici uneori insurmontabile pentru viaţa teleormănenilor, surse de stres accentuat şi, ca atare, generatoare de reacţii dintre cele mai ciudate, care dacă n-ar fi triste ar putea fi amuzante.
La Gălăteni, un cetăţean a solicitat de urgenţă un mijloc de deszăpezire a uliţei pe care locuia, pentru a se deplasa la magazinul de la care să achiziţioneze… pemperşi pentru copilul său.
O lăuză din Vârtoape se simţea foarte rău, drept pentru care a fost nevoie de intervenţia unei ambulanţe care s-o transporte la o unitate spitalicească pentru asistenţă de specialitate. Cu chiu, cu vai Ambulanţa a venit, dar pacienta a refuzat deplasarea, preferând să meargă…cu trenul.
Un locuitor din Răzmireşti şi-a exprimat, vehement, protestul împotriva celor care n-au acţionat pentru deszăpezirea căilor de acces în sat, prin telefoane repetate la Prefectura Teleorman. I s-a explicat că nu această instituţie execută asemenea lucrări, că solicitarea lui va fi comunicată celor cu atribuţii în acest domeniu şi rezolvată într-un timp rezonabil. Zadarnic, pentru că, sub imperiul intemperiei de sezon şi a necunoaşterii structurilor administrative, răzmireşteanul nu şi-a schimbat opinia şi a ameninţat că, la prima deplasare prin Alexandria, va amplasa o bombă la… Prefectura Teleorman.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Spitalul din Turnu Măgurele, secătuit de plata orelor suplimentare

Şoferi, angajaţi RUNOS, farmacişti, contabili, jurişti şi, nu în ultimul rând, fostul manager al Spitalului Turnu Măgurele au trăit şi trăiesc domneşte de pe urma orelor suplimentare. După plata acestora, bugetul unităţii spitaliceşti de la malul Dunării s-a redus considerabil, mai ales în anii 2007 şi 2008, atunci când valoarea orelor suplimentare a ajuns la 137, respectiv, 185 de milioane de lei vechi. De favoruri însă nu au beneficiat şi urmaşii lui Hipocrate, aceştia fiind excluşi de pe lista cu priorităţi, oamenii în halat alb rozându-şi unghiile atunci când au aflat cât de bine o duc, hai să le spunem, colegii lor.

Deşi pare paradoxal, la Spitalul din Turnu Măgurele neobişnuitul a devenit obişnuit, iar anormalul a căpătat forma normalităţii. În acest sens stau mărturie orele suplimentare ale câtorva zeci de angajaţi, excluzând aici medicii, care au muncit pe brânci ca şi cum ar fi fost pe baterii şi nu oameni ca toţi ceilalţi.
De departe cel mai favorizat personaj din spitalul a fost, atenţie,… şoferul, care, în anul 2008, a beneficiat de fix 200 de ore suplimentare, cu un tarif orar de peste 113.800 lei vechi. La un calcul simplu, conducătorul auto, “recordman-ul” acestor facilităţi, a mai câştigat, pe lângă salariu, în întreg anul bugetar, aproximativ 23 de milioane de lei, adică aproape 2 milioane de lei pe lună, cam tot atât cât primeşte de la stat o familie cu 5 copii, ca ajutor sub formă de alocaţie. Abonat fidel al orelor suplimentare, conducătorul auto este trecut pe lista de priorităţi şi în anul 2009, unde, conform documentelor, mai încasează aproximativ 20 de milioane de lei vechi. Nici fostul managerul, Ivan Victor, nu are, sau, mai bine zis, nu a avut de ce să se plângă, că de, cine împarte parte-şi face. Cu toate că în fişele contabile conducătorul unităţii spitaliceşti a executat doar 121 de ore suplimentare, datorită valorii tarifului pe oră, de peste 350.000 lei, acesta a reuşit să pună “sub saltea” nici mai mult , nici mai puţin decât 42.440.000 lei vechi.
Farmaciştii de la Spitalul din Turnu Măgurele au intrat şi ei în butoiul cu miere, întâmplător sau nu, pe lista cu orele suplimentare regăsindu-se aceleaşi persoane. Este adevărat că suma câştigată este mai mică decât a colegilor lor enumeraţi mai sus, dar, una peste alta, la pachet, aceştia au sărăcit bugetul unităţii cu peste 100 de milioane de lei vechi.
O sumă destul de consistentă a încasat, în anii 2007 şi 2008, salariatul de la secţia de anatomie patologică, acesta adăugând la întregul venit peste 57 de milioane de lei.
Cu puteri supranaturale s-au dovedit a fi şi doi angajaţi de la compartimentul RUNOS, care nu au mai ţinut cont de legile în vigoare, ce prevăd un număr de maxim 360 de ore suplimetare anual, şi au rămas peste program mai tot timpul, numai în anul 2007 aceştia “colectând” 384 de ore, efortul lor fiind răsplătit pe măsura muncii prestate, adică au câştigat aproximativ 3 milioane de lei vechi pe lună.
Şi lista ar putea continua. În final însă, puse cap la cap, toate aceste ore fac ca la nivelul Spitalului din Turnu Măgurele să se adune, în trei ani de activitate, peste 3000 de ore suplimentare, iar suma totală plătită să fie de aproximativ 400 de milioane de lei vechi.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Câinii lui Eduard Dinu atacă la fel ca şi stăpânul lor!

După ce, pentru scurte momente, au scăpat de teroarea numită Eduard Dinu şi conştienţi că lucrurile vor intra în normal după prezenţa mai rară a omului de afaceri, cetăţenii din Suhaia au parte în acest zile de alte necazuri pricinuite nu de temutul afacerist sau gorilele sale, ci de câinii acestuia.
A constatat-o pe pielea lui un localnic, care s-a confruntat cu ferocitatea animalelor lui Eduard Dinu, doi câine de rasă, extrem de periculoşi, care de-a lungul vremii au făcut parte din arsenalul de atac asupra cetăţenilor. Conform declaraţiei cetăţeanului, într-una din seri, ograda sa, aflată la ceva distanţă de baltă, a fost devalizată nu de hoţi, ci de câinii lui Dinu. “Prada de război” a fost una destul de consistentă. În urma atacului celor două patrupede, omul a rămas fără niciun animal în gospodărie. Două capre, un măgar şi peste 30 de păsări au fost omorâte de colţii fioroşi ai animalelor lui Dinu. După eveniment, omul trăieşte o adevărată dramă. Îi este frică în propria gospodărie, are coşmaruri şi nu mai poate închide ochii de teama că, oricând, se poate trezi în “îmbrăţişarea” canină.
La fel ca şi alţi consăteni, care, la rândul lor, au fost ameninţaţi că, dacă nu se vor cuminţi cu protestele care să determine plecarea omului de afaceri, acesta se va ocupa personal de ei şi familiile lor. Pe de altă parte, cetăţeanul din Suhaia a mai avut o experienţă nefericită cu gorilele lui Eduard Dinu, în urmă cu ceva vreme, atunci când “fiarele cu faţă umană”, nemulţumite de atitudinea localnicului şi fără nicio justificare, i-au dat cu spray paralizant în faţă. Deşi este conştient că lupta cu Dinu nu este deloc uşoară, cetăţeanul s-a adresat poliţiştilor din localitate, fapt confirmat şi de oamenii legii din Suhaia, urmând ca aceştia să dispună măsurile necesare ce se impun în astfel de cazuri.
După toate necazurile pricinuite de omul de afaceri şi gorilele sale, oamenii din Suhaia, cu firească îndreptăţire, se întreabă cine se va încumeta, până la urmă, să-l pună pe stăpân, adică pe Eduard Dinu, în lesă.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

http://www.anuntulsms.ro/

Sărbătoarea futsalului teleormănean

Teleormanul nu este un judeţ bogat. Ba din contră am putea spune. Cu toate acestea, într-o perioadă în care echipa campioană a ţării se retrage din competiţie, iubitorii sportului din judeţul dunărean se pregătesc de o... mare sărbătoare a futsalului. Şi asta mulţumită, în primul rând, eforturilor depuse de câţiva inimoşi care s-au constituit ad-hoc în nucleu de promovare a fotbalului de sală din judeţ. Cred că aceşti „nebuni” care scot deseori bani din buzunar pentru existenţa şi continuitatea unor grupări de fotbal în sală, merită cu prisosinţă, un colţişor de pagină.
Ei sunt actorii principali a ceea ce un ziar local, „Informaţia Teleormanului”, a proclamat a fi Sărbătoarea futsalului teleormănean. În ce constă respectiva manifestare? Într-o extraordinară mobilizare de energie în jurul unor evenimente de seamă ale futsalului din zonă. Totul va culmina cu sosirea naţionale de tineret a Italiei, care va susţine o dublă amicală împotriva selecţionatei similare a României, la Alexandria. Pentru a vă face o imagine cât mai aproape de realitate, în locul unei încheieri emfatice, aleg mai bine programul de desfăşurare şi etapele Sărbătorii futsalului teleormănean.

Detalii

“Megaproiectul” Eurobac mai înghite încă 2,4 miliarde de lei vechi

Majorare după majorare, şi nu oricum, ci de miliarde de lei bune. Mai pe înţelesul tuturor, cheltuirea unor importante sume din banul public, adică din buzunarul fiecărui teleormănean. Cam acesta a fost principalul obiect de activitate al “megaproiectului” Eurobac Turnu Măgurele. O investiţie ce nu a făcut altceva decât să înghită în fiecare an sume considerabile, evident, cu largul concurs al consilierilor PSD şi PNL. Şi anul acesta, societatea Eurobac Turnu Măgurele a beneficiat de multă, prea multă atenţie din partea aleşilor locali care au închis ochii şi au virat în conturile controversatei societăţi 2,4 miliarde de lei. Însă nu toată suma vine de la Consiliul Judeţean, ci numai 1,44 miliarde de lei, restul fiind contribuţia consiliului local din Turnu Măgurele. Poate nu întâmplător, în urmă cu ceva vreme, Comisia Europeană a luat atitudine, elaborând o “listă a ruşinii” care să cuprindă toate obiectivele cu finanţare europeană ce au ridicat probleme şi, implicit, pe cei care se fac vinovaţi, la loc de cinste aflându-se SC EUROBAC SRL Turnu Măgurele!

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Arbitraj: Cristina Ionescu Babadac la Portugalia-Italia

Cea mai titrată arbitru-femeie care a evoluat vreodată în Teleorman, Cristina Ionescu Babadac a fost delegată la o partidă extrem de importantă din cadrul preliminariilor Cupei Mondiale de fotbal feminin. În data de 27 martie, teleormăneanca posesoare a ecusonului FIFA, va arbitra unul dintre cele mai tari meciuri ale fazei preliminare, Portugalia-Italia. Cristina Ionescu Babadac va face brigadă cu bucureşteanca Irina Mârţ şi cu clujeanca Monica Rigo, şi ele purtătoare ale ecusonului FIFA.
Cristina este soţia arbitrului asistent de prima ligă, Ionuţ Babadac. Cei doi au împreună o fetiţă, Alexia, care în curând va împlini un an.
Mult succes Cristina!

Articol publicat în ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Pe motiv că a fost declarată starea de pandemie, Societatea de Asigurări AVIVA refuză plata a 400 de milioane de lei către familia unui tânăr decedat

400 de milioane de lei vechi este suma pe care familia unui tânăr decedat la sfârşitul anului trecut ar fi trebuit să o primească de la societatea de asigurări AVIVA. Numai că, din cauza stufoşeniei clauzelor contractuale, familia a fost informată că “nu se încadrează”, adică nu va primi nici măcar banii pe care i-a dat lună de lună, dorinţa tânărului de a-şi proteja soţia şi copiii în vremuri grele transformându-se într-un act de caritate, care nu a făcut altceva decât să îngroaşe conturile AVIVA.
Diagnosticul pus de medicii legişti din capitală este că omul a murit din cauza unui virus de tip A, caz în care, conform contractului încheiat, asiguratul nu primeşte nicio sumă de bani, indiferent de perioada în care a cotizat.
Soţia defunctului, mamă a patru copii minori, cu vârste cuprinse între 2 şi 7 ani, este decisă să dea în judecată societatea de asigurări, deşi este conştientă că se va lupta cu morile de vânt. În sprijinul familiei se pare că a sărit însuşi fostul şef al poliţiei Teleorman, Simion Pătraşcu, care se va ocupa personal de acţiunea în instanţă.
Conştienţi că situaţia ar putea aduce multe prejudicii de imagine, reprezentanţii societăţii, ca şi când “nici usturoi nu au mâncat, nici gura nu le miroase”, vor acum să scoată “castanele din foc” cu mâna Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, vinovată că a declarat starea de pandemie în cazul virusului de Tip A.
Pe de altă parte, aceleaşi surse au declarat că la nivel mondial mai multe firme de asigurări vor chema la bară Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pentru ca, în urma procesului şi a deciziei instanţei, instituţia să-şi “retragă cuvintele”, adică să anuleze decretarea stării de pandemie.

Articol publicat în ziarul "Informatia Teleormanului"

Notarul public Daniel Stuparu, condamnat de Curtea de Apel, achitat de Curtea Supremă de Justiţie

Zece ani de suferinţă, de bani cheltuiţi şi sute de drumuri făcute între Parchet şi Judecătorie. Asta a îndurat un cetăţean din Alexandria doar pentru simplul fapt că a vrut să-şi cumpere o casă în care să locuiască împreună cu soţia şi cei doi copii. Acum, a ajuns la capătul puterilor. Cu lacrimi în ochi, ne spune că viaţa pentru el nu mai reprezintă nimic. În tot acest timp a pierdut totul. Soţia, din cauza faptului că nu aveau unde să locuiască şi ce să pună pe masă, a ales calea străinătăţii. La început l-a luat cu ea pe unul dintre băieţi, celălalt încercând, la numai 12 ani, să ia viaţa în piept, împreună cu tatăl său. Nu a reuşit, iar pentru a nu ajunge să fure sau să cerşească a plecat la mama sa, în Spania. În urma lor a rămas doar iluzia unei familii reunite, pentru care viitorul părea destul de optimist.
În fapt, la data de 02.10.1998, Ministerul Justiţiei avizează trimiterea în judecată a notarului public Daniel Stuparu pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual, aspect comunicat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, reţinându-se că, la jumătatea anului 1997, acesta a redactat şi autentificat un contract de vânzare-cumpărare încheiat între Gheorghe Gheorghe, în calitate de vânzător, şi Marin Binişor, cumpărător, în lipsa certificatului de sarcini privind imobilul ce s-a vândut, atestând în mod fals existenţa certificatului de sarcini, dar şi faptul că imobilul în cauză era liber de orice sarcini. Înscrisul care, obligatoriu, trebuia depus la încheierea actelor nu a fost prezentat cu prilejul vânzării şi nici ataşat actelor ce au stat la baza autentificării.
În urma cercetărilor efectuate s-a stabilit că, la data de 17.06.1996, în momentul în care Gheorghe Gheorghe s-a angajat la o societate comercială, Stuparu Daniel autentificase două contracte de garanţie imobiliară prin care proprietarii se obligau să garanteze cu cota-parte a fiecăruia din imobilul situat în strada Viitorului, compus din 8 camere şi construcţii anexe, acoperind, astfel, eventualele prejudicii cauzate de către Gheorghe Gheorghe societăţii la care se angajase. Ipotecile astfel constituite au fost înscrise în registrul de inscripţiuni imobiliare de la Judecătoria Alexandria.
Ulterior, în urma unui control efectuat de către societatea la care Gheorghe Gheorghe a fost angajat s-a stabilit că din gestiune lipsesc peste 110 milioane de lei. Având nevoie urgentă de bani pentru acoperirea prejudiciului, dar şi pentru nunta fiicei sale, proprietarul imobilului încearcă , cu disperare , să vândă clădirea.
Iniţial, Gheorghe Gheorghe a încercat să vândă proprietatea unei doamne din Alexandria, dar contractul nu se mai perfecţionează din cauza faptului că aceasta află că imobilul este ipotecat. Astfel, afacerea cade, iar proprietarul, printr-un act notarial se obligă să-i returneze cele 17 milioane de lei, primite ca avans de la Petra Vărzaru.
Fiind audiat ca martor, Gheorghe Gheorghe a declarat că, la indicaţiile notarului public Daniel Stuparu, s-a deplasat împreună cu un alt cumpărător la Judecătoria Alexandria şi a cerut să i se elibereze un certificat de sarcini privind imobilul proprietate personală.
Deşi a completat şi înregistrat formularele tipizate, judecătoria Alexandria refuză să înmâneze înscrisul oficial, precizându-se că se va face acest lucru numai după primirea adresei de radiere a sarcinilor găsite asupra imobilelor.
După toate acestea şi din materialul de urmărire penală rezultă însă, cu certitudine, că certificatul de sarcini în care se menţionează existenţa ipotecii nu a fost eliberat şi, în consecinţă, nu a fost prezentat cu prilejul redactării şi autentificării contractului de vânzare-cumpărare de către notarul Daniel Stuparu, acesta atestând în mod fals existenţa respectivului act, potrivit căruia imobilul respectiv era lipsit de orice sarcini.
Fapta invinuitului Stuparu Daniel întruneşte, astfel, elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual.
Având în vedere că în urma cercetărilor nu au fost aduse probe privind primirea sau pretinderea de bani în momentul autentificării contractului de vânzare-cumpărare, procurorii dispun neînceperea urmăririi penale sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită.
În aceste condiţii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti pune în mişcare acţiunea penală şi îl trimite în judecată, în stare de libertate, pe notarul public Daniel Stuparu pentru fals intelectual.
În cadrul procesului penal, magistraţii reţin, printre altele, că fapta comisă de notarul public, cu intenţie, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual şi care este pedepsită cu închisoare de la 6 luni la 5 ani, text de lege în baza căruia inculpatul este condamnat. La individualizarea pedepsei, Curtea a ţinut cont de gradul de pericol al infracţiunii de fals intelectual, de împrejurările în care aceasta a fost comisă şi anume la insistenţele vânzătorului, precum şi de circumstanţele personale ale inculpatului, care a avut o conduită bună înainte de săvârşirea infracţiunii, recunoscând fapta, invocând , însă, diferite cauze de exonerare de răspunderea penală.
Pentru toate acestea, magistraţii apreciază că pedeapsa de 6 luni închisoare, a cărei executare să fie suspendată condiţionat, poate asigura realizarea scopului preventiv-educativ. Totodată, Curtea dispune suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de 2 ani şi 6 luni şi îl obligă pe Daniel Stuparu să plătească un million de lei, cheltuieli judiciare către stat.
Nemulţumit de decizia Curţii de Apel Bucureşti, considerând că hotărârea a fost neîntemeiată şi nelegală, notarul public face recurs la Curtea Supremă de Justiţie.
După analiza datelor de la dosar, judecătorii admit recursul declarat de Stuparu Daniel îm potriva sentinţei penale nr. 2 din 3 aprilie 2000, casează sentinţa atacată şi, astfel, se încetează procesul penal pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual. Achitarea notarului public a avut la bază faptul că trimiterea în judecată nu fusese avizată de Ministrul Justiţiei.
Ulterior, Marin Binişor se adresează şi Direcţiei Naţionale Anticorupţie. Având în vedere că plângerea petentului a primit primul număr de înregistrare la DNA în 16.08.2006, rezultă că de la data săvârşirii faptelor şi până la formularea plângerii a trecut o perioadă de 9 ani.
Conform Codului penal, termenul de prescripţie a răspunderii penale este de 5 ani, atunci când legea prevede pentru infracţiunea săvârşită pedeapsa închisorii mai mare de un an, dar care nu depăşeşte 5 ani. În consecinţă, în cazul de faţă, termenul prescripţiei speciale este de 7 ani şi jumătate, acesta fiind împlinit.
Văzând că nu are câştig de cauză, Marin Binişor se adresează şi Administraţiei Prezidenţiale. La începutul lunii octombrie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie îi comunică faptul că “preşedintele acestei instituţii nu poate interveni în activitatea de judecată a altor instanţe şi nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor de atac. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu poate încălca principiul independenţei judecătorilor şi autoritatea de lucru judecat, nu poate desfiinţa o hotărâre judecătorească şi nu poate dispune rejudecarea sau repunerea pe rol a dosarelor”.
Aceasta este odiseea unui notar public alexăndrean în confruntare cu Justiţia, pe care, paradoxal, o aplică, fapt de notrietate, cu profesionalism şi în bună credinţă. De unde se vede că nimeni nu e mai presus de lege, iar Daniel Stuparu s-a supus rigorilor ei şi ceea ce era de demonstrat, a demonstrat.

Articol publicat in ziarul "Vantul", editie de Teleorman

Fapt incredibil în comuna Conţeşti: Procurorii zimniceni cercetază trei minori, presupuşi autori ai infracţiunii de perversiuni sexuale

Trei minori, elevi ai şcolii din comuna Conţeşti sunt cercetaţi de procurorii zimniceni pentru săvârşirea infracţiunii de “perversiuni sexuale”. Aceştia sunt acuzaţi că după orele de curs “şi-ar fi invitat colegul de şcoală la o partidă de sex, aşa cum au văzut în filme”.
Deşi s-a încercat muşamalizarea cazului, printre persoanele care au dorit să arunce batista pe ţambal numărându-se şi directorul Ionel Văituş, poliţiştii din localitatea Conţeşti s-au pus în mişcarea în urma unor… sesizări. Şeful de post din comună a aflat despre presupusa faptă “din gura lumii”, iar în cel mai scurt timp omul legii a început cercetările, luând declaraţii celor patru minori implicaţi, în prezenţa părinţilor. În momentul de faţă, ancheta este continuată de către procurorii de la Parchetul Zimnicea, dosarul în cauză urmând a primi o rezoluţie.
Faptul că presa a aflat despre cazul de la Conţeşti nu a fost savurat de directorul şcolii Ion Văituş care, la sfârşitul săptămânii trecute, a convocat în regim de urgenţă întreg corpul profesoral, pentru a căuta “micuţul ac în carul cu fân” şi a dispus o anchetă pentru a descoperi cadrul didactic care “a sifonat” informaţia presei. O atitudine KGB-istă, o reminiscenţă a trecutului glorios comunist care nu face onoare învăţământului teleormănean, dar, mai ales unui om cu experienţă la catedră. De altfel, directorul Văituş, atunci când a fost contactat pentru a da mai multe informaţii, ne-a comunicat că nu a auzit de aşa ceva şi a fost foarte surprins că ne interesăm de respectivul caz. Că s-a încercat muşamalizarea cazului reiese şi din faptul că Inspectoratul Şcolar Judeţean Teleorman, forul superior, a fost informat despre presupusa infracţiune la câteva zile, atunci când deja poliţia intrase pe fir, iar loc de întoarcere nu mai era.
Contactat telefonic, inspectorul general adjunct Şerban Răceanu nu a vrut să comenteze cele întâmplate la Conţeşti, afirmând că după ce va intra în posesia raportului comisiei constituită la nivelul şcolii, va avea o poziţie oficială. Şerban Răceanu a precizat totuşi că a fost informat de presupusa infracţiune telefonic, iar pe adresa instituţiei pe care o reprezintă nu a primit nimic oficial.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului", 26 ianuarie 2010

Mortul e al vostru, faceţi ce vreţi cu el !

Replica aparţine medicului ILIE DELCEA, medic de gardă la spitalul din Turnu Măgurele, în seara zilei de vineri, 11 iulie, 2008

Inumana replică a fost adresată medicului Constantin Corbeanu (de gardă la Ambulanţă, în Alexandria), care insista ca salvarea în care se aflau doi tineri să fie primită în spital de omul fără suflet, care, din nefericire, este medic!
Iată cum s-au petrecut evenimentele. Un autoturism, în care se aflau trei tineri, a intrat într-o combină, în apropierea comunei Salcia. Unul dintre ei a murit pe loc, ceilalţi doi fiind grav accidentaţi. Accidentul a avut loc în jurul orei 22,30. Chemată de o persoană din trafic, o ambulanţă aflată în zonă a sosit în scurt timp şi a luat răniţii, îndreptându-se către spitalul din Turnu Măgurele.
Unul dintre tineri a decedat în drum spre spital.
Timp de o oră şi jumătate, medicul de gardă, ILIE DELCEA (tineţi-i minte numele şi feriţi-vă de el cât sunteţi în viaţă!) a refuzat să primească ambulanţa, care a rămas la poarta spitalului, ca şi când acesta ar fi fost proprietatea medicului cu pricina!
Intrigat de acest eveniment fără precedent, medicul Ambulanţei, Constantin Corbeanu, a anunţat poliţia pentru ca lucrurile să intre în normalitate.
Există convorbirile telefonice dintre cei aflaţi de gardă la Ambulanţă şi asistenta şi medicul de gardă de la spitalul din Turnu Magurele, care par desprinse dintr-un film SF sau horror, nicidecum reale!
Într-un târziu, întrebat de ce procedează aşa, ILIE DELCEA a afirmat, cu o brutalitate fără margini: ,,Mortul e al vostru, faceţi ce vreţi cu el!"
Acestui om nu-i pasă de lege, pentru că se ghidează după propriile lui legi (nepăsare, sfidare, indiferenţă... şi nu numai), dar de Dumnezeu nu se teme? Sau nu are niciun Dumnezeu?
Tânărul decedat, pe care l-aţi ţinut în ambulanţă, la poarta spitalului, avea 18 ani, domnule ILIE DELCEA (nu vă spun medic, pentru că medicii au alt comportament, nu ca al dumneavoastră!).
Aşteptăm măsurile luate de Colegiul Medicilor. Sau nu vor fi luate măsuri? Iar e mortul de vină? Nu pot uita vocea asistentei din Turnu Măgurele, care spunea că mortul nu ştie cum îl cheamă... Avea chef de glume... macabre!
Vom urmări acest caz îndeaproape.

Articul publicat in ziarul "Vantul, editie de Teleorman", iulie 2008.

La Spitalul de Urgenţă Alexandria, managementul defectuos înfometează pacienţii

Micul dejun al bolnavilor internaţi: un biscuit, o cană de ceai, 3 grame de unt şi o felie de pâine

Spitalul de Urgenţă din Alexandria achiziţionează în fiecare lună tone de alimente pentru a asigura hrana bolnavilor internaţi. Asta pe hârtie, deoarece, în realitate, micul dejun al unui bolnav este compus dintr-un biscuit, o cană de ceai fără zahăr, câteva grame de unt şi o feliuţă de pâine, ca şi cum managerii acestei unităţi spitaliceşti au impus o cură de slăbire generalizată. Argumente: calitatea mâncării lasă de dorit, pacienţii preferând să întoarcă spatele atunci când bucătăreasa vine cu masa pe...rotile, meniurile pe care le primesc bolnavii au rămas aceleaşi de ani buni, aceştia fiind, zilnic, „asaltaţi” cu ciorbă de zarzavat, paste făinoase sau mâncare de cartofi.
„Dacă nu ai pe cineva să-ţi aducă mâncare de acasă, mori de foame. Dacă îndrăzneşti să zici ceva, toată lumea se uită urât la tine”, ne-a declarat o bătrânică.
Situaţia durează de ani buni şi niciun manager nu a mişcat măcar un deget pentru a îndrepta lucrurile. Majoritatea pacienţilor vine cu mâncare de acasă sau îşi cumpără un iaurt şi câteva fructe de la chioşcul din spital. Strigător la cer este faptul că şi banala aspirină lipseşte din depozitul Spitalului, iar dacă ai tupeul să comentezi, asistentele devin... feline, gata să te sfâşie în orice moment.Cu alte cuvinte, dacă vrei să te tratezi la Spitalul de Urgenţă din Alexandria trebuie să-ţi aduci provizii de medicamente şi, mai ales, de alimente, pentru că managerii de aici au instituit... cura de slăbire.

Articol publicat in ziarul "Vantul, editie de Teleorman", iunie 2008