Primarul comunei Vedea, Aurel Drăghici, confirmă din nou

Pe data de 31.12.2010, Aurel Drăghici, primarul comunei Vedea şi Neagu Ionica, contabilul primăriei au semnat, în municipiul Târgovişte, la sediul APDRP 3 Sud Muntenia, contractul de finanţare pe măsura 125 pentru proiectul „Modernizarea infrastructurii de acces la exploataţiile agricole pe teritoriul comunei Vedea, judeţul Teleorman”.
Valoarea totală eligibilă a proiectului este de maxim 1.000.000 euro (un milion) şi propune asfaltarea a 10 km de drum agricol care leagă satele Albeşti, Dulceanca şi Vedea.
Din numărul mare de proiecte depuse pe măsura 125, în judeţul Teleorman au primit finanţare doar comunele Vedea şi Siliştea Gumeşti.
Contactat telefonic, primarul Aurel Drăghici a afirmat, printre altele, că finanţarea proiectului pe măsura 125 a venit ca un cadou de sărbători pentru toţi cetăţenii comunei Vedea.
Reamintim cititorilor noştri că anul trecut, respectiv 2010, primăria Vedea a fost singura din judeţul nostru care a primit finanţare pe măsura 322, proiect centralizat de canalizare ape uzate menajere, cămin cultural, grădiniţă şi asfaltare străzi comunale, în valoare de peste 114 miliarde lei vechi.
Ambele proiecte vor fi implementate şi finalizate până cel târziu luna mai 2012.
Vom reveni în ediţiile viitoare cu alte articole referitoare la primăria Vedea, întrucât pe raza comunei, între satele Albeşti şi Dulceanca, se realizează şi o bază sportivă cu clădire modernă, tribună de 200 de locuri şi nocturnă.

Articol publicat in ziarul Ionformatia Teleormanului

„Poliţistul agramat”, o specie tot mai des întâlnită pe meleagurile teleormănene

Miliţieni sau, mai nou, poliţişti, oameni ai legii din municipiul reşedinţă de judeţ au ajuns subiect de bârfă, motive de zeflemea sau paria societăţii. Singurele atribute sunt fluieraşul de miliţian, identic cu cel al arbitrului de fotbal, şi monitorul digital, interpus între omul cu multe trese şi colegul său cu mai puţine trese, dar pe care miliţianul modern l-a învăţat după multe ore de pregătire informatică. Şi totuşi se uită la el ca viţelul la poarta... albă midia năvodari! Nici nu-i greu de înţeles, atâta vreme cât fostul miliţian, absolvent de 8 clase din timpul lui Ceauşescu, 12 după caz, a învăţat cu vârf şi îndesat doar depănuşatul porumbului, la orele de pregătire pentru agricultură.
Revenind la subiect, miliţienii de ieri i-au prostit şi pe poliţiştii de astăzi, într-o formă modernă, evident, cu pixuri de ultimă generaţie care înregistrează audio şi video mesajele de la receptor la emiţător, ca apoi, miliţianul... de ultimă generaţie, să le folosească la tot pasul. Din informaţiile noastre, pixul cu pricina poate fi folosit de agentul de circulaţie ca mijloc de şantaj sau ca imagine... on-line pentru un post de televiziune sau altul. Raţionamentul a fost uşor de dedus din declaraţia agentului Marius., un poliţist cu o tresă, care de cinci ani de zile se chinuie să urce în... ierarhie, dar care, din motive numai de el bănuite nu reuşeşte să îşi surclaseze colegii de la poliţia municipală alexăndreană. Ar fi şi greu, de vreme ce omul legii îşi etalează brăţara de aur în greutate de zeci de grame şi, pe deasupra, tânărul metamorfozat doreşte funcţii înalte după ce a absolvit „la galaxie” o universitate pe care doar cine nu vrea nu o face.
Dar, peste toate aceste răutăţi, un lucru trebuie remarcat. Oamenii legii îşi fac datoria aşa cum scrie la carte, fără să ţină cont de micile şicane sau răutăţi pe care le fac „infractorii”, observând nivelul scăzut de inteligenă al foştilor şi actualilor miliţieni care îl etalează în faţa conducătorilor auto.
În ceea ce priveşte mizeria gramaticală în care un agent de poliţie trăieşte, putem să remarcăm doar faptul că omul cu nişte clase mai multe ca trenul terfeleşte limba română, ca şi când moştenirea acestui popor ar fi câştigată la bursă sau la jocul de noroc, babaroase, poker sau alte metehne populare. Dacă cineva are curiozitatea să vadă, ne referim la şefii poliţiei teleormănenne, la unii dintre ei, sunt invitaţi să... vizioneze procesele verbale din a doua jumătate a lunii august şi atunci se vor convinge.
La final nu ne rămâne decât să consemnăm faptul că imaginea miliţienilor este de genul „sun, esse, fui şi futurum, în unele cazuri! Doar pentru cunoscători!

120 de milioane de lei vechi, preţul unui permis de conducere

Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman a dispus reţinerea pe o perioadă de 24 de ore a unui agent de poliţie în cadrul Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatriculare a Vehiculelor Teleorman, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de luare de mită. Acesta este suspectat de faptul că, în schimbul unor sume de bani, facilita obţinerea de permise de conducere. În fapt, este vorba despre agentul de poliţie Marius Nicolae, care a pretins şi primit “modica” sumă de 120 de milioane de lei vechi de la un cetăţean din Teleorman.

Dosarul a fost iniţiat ca urmare a sesizării din oficiu a ofiţerilor din cadrul Direcţiei Generale Anticorupţie (D.G.A.)-Serviciul Judeţean Anticorupţie Teleorman, care au fost delegaţi de procurorul de caz să efectueze acte de cercetare penală în cauză.
La instrumentarea cazului s-a beneficiat de sprijinul Direcţiei Informaţii şi Protecţie Internă (D.G.I.P.I.) - Teleorman şi a lucrătorilor din cadrul Inspectoratului Judeţean de Jandarmi (I.J.J.) - Teleorman.
Agentul de poliţie a fost prezentat instanţei de judecată, care a decis arestarea lui pentru 29 de zile.

Articol publicat in ziarul Informatia Teleormanului

Absolvenţii centrului universitar Spiru Haret din Alexandria, “ventuze” pentru banul public

Sute, poate chiar mii de absolvenţi ai Universităţii Spiru Haret, via Alexandria, ocupă în acest moment funcţii importante în aparatul central sau local. Cei mai mulţi sunt plătiţi “după diplomă”, cu toate că patalamaua nu a fost recunoscută de Ministerul Educaţiei, care a concluzionat că studiile de ID, inclusiv cele din “centrul universitar“ Alexandria, sunt nule din cauza faptului că facultăţile respective nu au fost acreditate sau autorizate provizoriu.
Deşi situaţia este clară, miile de licenţiaţi fiind obligaţi să se “relicenţieze”, în alte condiţii şi cu profesori universitari de la stat, instituţiile statului îi plătesc la studii de lungă durată, încălcând grav legea, ordonatorii de credite putând fi acuzaţi, într-un final, printre altele, de deturnare de fonduri.
Loviţi de decizia ministerului Educaţiei sunt absolvenţii din anii 2008, 2009 şi 2010, perioadă în care numărul licenţiaţilor din judeţul Teleorman a crescut îngrijorător, singurii care nu au urmat cursurile universităţii “Spiru Haret” fiind cei fără diplomă de bacalaureat sau cei care nu sunt lefegii la stat. Dacă în unele direcţii şefii şi-au luat măsuri suplimentare, în sensul că i-au forţat pe licenţiaţii de la Spiru să dea declaraţii cum că vor returna banii în cazul în care diplomele nu vor fi recunoscute, în alte instituţii beneficiarii încasează lună de lună, fără remuşcări, câteva milioane de lei vechi, “supliment” pentru studiile superioare.
De ce aleg funcţionarii publici din judeţ să urmeze cursurile Universităţii “Spiru Haret” şi să nu-şi piardă vremea pe la alte instituţii de învăţământ superior private? Deoarece, spun absolvenţii, la Spiru, în comparaţie cu alte “societăţi comerciale”, examenele sunt floare la ureche şi rar sunt cazurile în care studentul nu obţine note de 9 sau 10, dacă, în prealabil, a făcut rost după net de grilele şi răspunsurile pentru o disciplină sau alta. Pe de altă parte, examenul de licenţă este mai mult o compunere de clasa a-II-a, mare parte dintre absolvenţi achiziţionându-şi lucrarea de la colegii mai vechi, un astfel de favor ajungând chiar şi la 400 de euro.

Verificarea drumurilor judeţene, o afacere de o jumătate de miliard de lei vechi, pe persoană fizică

Asigurarea verificării realizării corecte a execuţiei lucrărilor de construcţii pentru toate drumurile din Teleorman va scoate din conturile Consiliul Judeţean aproximativ o jumătate de miliarde de lei vechi, până la sfârşitul anului.
Fericitul câştigător este o persoană fizică autorizată, din municipiul Alşexandria, de altfel singurul interesat de afacere şi care a depus cerere de ofertă pentru preluarea contractului. Aşa se face că pentru deloc modesta sumă de 470 de milioane de lei vechi, acesta “va controla şi va constata dacă bitumm-ul şi contrucţiile de pe marginea drumurilor judeţene corespunde adevărului, cerinţelor, calitătii sau anumitor date”.
Mai trebuie precizat faptul că valoarea “degustării stratului asfaltic sau verificarea grosimii şi a lăţimii cimentului din borduri” a crescut considerabil, cu aproximativ 100 de milioane de lei vechi pe an. Asta da afacere!

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Încă o vară fără ştrand, la Alexandria

Veşti proaste pentru alexăndreni. Nici în această vară Ştrandul Vedea nu-şi va deschide porţile, cel puţin aşa se întrevede după cum evoluează lucrările de reabilitare.
Ştrandul Vedea din Alexandria a intrat în modernizare de peste un an de zile, teoretic, însă, lucrările propriu zise sunt de abia la început şi sunt semne că nu se vor finaliza anul acesta.
Deşi, conform promisiunilor aleşilor locali, piscina acoperită ar fi trebuit să fie gata de a primi oaspeţi încă de la sfârşitul anului trecut, se pare că şi în această vară porţile vor rămâne închise pentru cei care doreau să se răcorească în zilele cu temperaturi caniculare.
Zona de agrement Vedea din municipiul reşedinţă de judeţ nu a mai beneficiat de lucrări de modernizare necesare punerii sale în valoare de foarte mulţi ani, motiv pentru care s-a degradat din ce în ce mai mult pe parcursul timpului.
Deşi în urmă cu ceva timp doi investitori au dorit reamenajarea acestei zone, Primăria Alexandria nu a dat curs cererilor, iar în acest moment municipalitatea cheltuie o grămadă de bani pe modernizarea la standarde europene a piscinei unice.
Cu toate că unul dintre viceprimarii municipiului preciza vara trecută că investiţia cu pricina ar putea fi inaugurată în perioada iernii trecute, mai exact în luna decembrie 2009, se pare că lucrările au întârziat din cauza “unor lipsuri de proiectare”, acestea putând fi demarate “în curând”.
În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să sperăm că lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal, iar legislaţia şi banii nu vor mai crea probleme aleşilor locali, pentru ca alexăndrenii să se poată bălăci în ştrand măcar vara viitoare, atunci când primul bazin acoperit, unic la nivel de zonă, are de gând să-şi deschidă porţile în municipiul reşedinţă de judeţ.
Până una alta, în această vară nu prea există şanse ca alexăndrenii să se relaxeze în oraşul lor, le rămâne doar varianta să se îndrepte spre alte locuri pentru a face baie sau plajă.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro