Verificarea drumurilor judeţene, o afacere de o jumătate de miliard de lei vechi, pe persoană fizică

Asigurarea verificării realizării corecte a execuţiei lucrărilor de construcţii pentru toate drumurile din Teleorman va scoate din conturile Consiliul Judeţean aproximativ o jumătate de miliarde de lei vechi, până la sfârşitul anului.
Fericitul câştigător este o persoană fizică autorizată, din municipiul Alşexandria, de altfel singurul interesat de afacere şi care a depus cerere de ofertă pentru preluarea contractului. Aşa se face că pentru deloc modesta sumă de 470 de milioane de lei vechi, acesta “va controla şi va constata dacă bitumm-ul şi contrucţiile de pe marginea drumurilor judeţene corespunde adevărului, cerinţelor, calitătii sau anumitor date”.
Mai trebuie precizat faptul că valoarea “degustării stratului asfaltic sau verificarea grosimii şi a lăţimii cimentului din borduri” a crescut considerabil, cu aproximativ 100 de milioane de lei vechi pe an. Asta da afacere!

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Încă o vară fără ştrand, la Alexandria

Veşti proaste pentru alexăndreni. Nici în această vară Ştrandul Vedea nu-şi va deschide porţile, cel puţin aşa se întrevede după cum evoluează lucrările de reabilitare.
Ştrandul Vedea din Alexandria a intrat în modernizare de peste un an de zile, teoretic, însă, lucrările propriu zise sunt de abia la început şi sunt semne că nu se vor finaliza anul acesta.
Deşi, conform promisiunilor aleşilor locali, piscina acoperită ar fi trebuit să fie gata de a primi oaspeţi încă de la sfârşitul anului trecut, se pare că şi în această vară porţile vor rămâne închise pentru cei care doreau să se răcorească în zilele cu temperaturi caniculare.
Zona de agrement Vedea din municipiul reşedinţă de judeţ nu a mai beneficiat de lucrări de modernizare necesare punerii sale în valoare de foarte mulţi ani, motiv pentru care s-a degradat din ce în ce mai mult pe parcursul timpului.
Deşi în urmă cu ceva timp doi investitori au dorit reamenajarea acestei zone, Primăria Alexandria nu a dat curs cererilor, iar în acest moment municipalitatea cheltuie o grămadă de bani pe modernizarea la standarde europene a piscinei unice.
Cu toate că unul dintre viceprimarii municipiului preciza vara trecută că investiţia cu pricina ar putea fi inaugurată în perioada iernii trecute, mai exact în luna decembrie 2009, se pare că lucrările au întârziat din cauza “unor lipsuri de proiectare”, acestea putând fi demarate “în curând”.
În aceste condiţii, nu ne rămâne decât să sperăm că lucrurile se vor aşeza pe un făgaş normal, iar legislaţia şi banii nu vor mai crea probleme aleşilor locali, pentru ca alexăndrenii să se poată bălăci în ştrand măcar vara viitoare, atunci când primul bazin acoperit, unic la nivel de zonă, are de gând să-şi deschidă porţile în municipiul reşedinţă de judeţ.
Până una alta, în această vară nu prea există şanse ca alexăndrenii să se relaxeze în oraşul lor, le rămâne doar varianta să se îndrepte spre alte locuri pentru a face baie sau plajă.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Pe fondul reducerii cheltuielilor bugetare, în Teleorman se acordă “pomană de la stat” fără discernământ

În plină criză economică, în care avem parte de reduceri salariale şi diminuări de pensii, zeci de ţigani din Teleorman care primesc bani de la stat se lăfăie în vile de lux şi se plimbă în maşini scumpe. În multe cazuri ajutorul social oferit de stat cetăţenilor cu posibilităţi materiale reduse este ridicat lună de lună de la administratiile publice locale cu Merdes-ul sau BMV-ul. Nu-i mai puţin adevărat că şi anchetele sociale s-au efectuat superficial, milioane de lei evaporându-se lunar în buzunarele pauperilor cu bolizi la poartă şi case cu trei etaje. Pe de altă parte, primarii nu pot interveni în niciun fel şi asta din cauza legislaţiei care consideră maşina de lux, în valoare de zeci de mii de euro, un bun cotidian, sinomin cu aerul pe care îl respirăm.
În Teleorman, lista ţiganilor bogaţi, proprietari de Lamborghini şi Ferrari, dar care primesc ajutoare sociale, începe de la Buzescu şi se termină la Gratia. La Buzescu, localitate situată la o aruncătură de băţ de municipiul reşedinţă de judeţ, zeci de ţigani se prezintă la sfârşit de lună la casieria primăriei pentru a-şi ridica „pomana de la stat”, care, după cum declara o pirandă, „le asigură pâinea cea de toate zilele, în caz contrar ar muri de foame”. Asta, deşi, pe orice uliţă ai merge, mai cu seamă în zona de după biserică, găseşti adevărate pagode, cu multe etaje şi zeci de camere. Aşa se face că atunci când intri într-o casă a unei familii asistate social pare că ai intrat într-un palat. Din living nu lipsesc plasma, şemineul, tavanul fals cu spoturi şi replici după tablourile semnate de pictori celebri. Deşi sfidează orice normă socială, ţiganii spun că nu au venituri şi din această cauză primesc de la stat ajutorul minim garantat. Este adevărat că, în ultima perioadă, numărul beneficiarilor a scăzut simţitor şi doar ţiganii săraci, cu case de pământ bătut, mai stau cu mâna întinsă la venitul minim garantat. Conform declaraţiei secretarului primăriei Buzescu, Voicu Geambaşu, peste 80% din numărul total al beneficiarilor sunt de etnie rromă. Pe de altă parte, acesta a afirmat că prezenţa rromilor la sediul administraţiei publice locale în maşini de lux, pentru a-şi ridica ajutorul social, este doar un mit şi asta deoarece ţiganii bogătaşi din Buzescu sunt prea orgolioşi, iar persoanele care ar primi ajutorul de la stat, în valoare de câteva sute de mii de lei vechi, ar fi subiecte de bârfă şi umilinţă în etnie.
La Gratia, însă, ţiganilor cu stare nu prea le mai prieşte aerul de ţară, fapt pentru care familii întregi au plecat în străinătate. Primarul comunei Gratia, Ion Florea, a afirmat că zeci de rromi au părăsit localitatea şi vin acasă doar pentru câteva săptămâni pe an, fapt care a dus la micşorarea numărului de ţigani care primesc ajutoare de la stat. Dacă în urmă cu ceva vreme la porţile administraţiei publice locale din Gratia erau parcate maşini de fiţe, burduşite cu beneficiari ai venitului minin garantat, acum lucrurile s-au schimbat, iar posesorii stimulentelor financiare sunt numai cetăţenii săraci.
Chiar şi aşa, a mai spus primarul Ion Florea, nu este exclus ca odată cu revenirea rromilor în localitate, numărul dosarelor pentru ajutorul social să crească.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Directorii de la DSP Teleorman, mai prost plătiţi decât managerii de spitale din judeţ

În timp ce directorul coordonator al Direcţiei de Sănătate Publică Teleorman, medicul şi renumitul comentator sportiv Dan Ştefănescu, a câştigat în luna aprilie 25 de milioane de lei vechi, subalterna domniei sale, economist Florentina Cătrună, manager la Spitalul Judeţean de Urgenţe Alexandria, a rupt inima bugetului, consolidând veniturile familiei cu aproximativ 88 de milioane de lei.
Confom datelor publicate pe pagina oficială a sănătăţii teleormănene, cei cinci directori au obţinut în luna aprilie salarii aproape la indigo, cuprinse între 21 şi 25 de milioane, mult prea puţin în comparaţie cu directoraşii-manageri din Spitalul de Urgenţă Alexandria şi un pic mai mult faţă de şoferii sau muncitorii cu ceva calificare din amintita unitate spitalicească.
Spre exemplu, directorul coordonator adjunct financiar contabil de la DSP Teleorman, Dragoş Drăghici, a avut un venit net salarial de 2152 RON, în vreme ce directorul financiar Contabil de la Spitalul din municipiul reşedinţă de judeţ, Aurelia Afumatu, a încasat 5648 Ron.
Sitemul de salarizare debusolant se întâlneşte şi în ceea ce priveşte simbria lunară a directorului coordonator asistenţă medicală din Direcţia de Sănătatea Publică din judeţ, „lefegiu” la stat care a primit în luna aprilie puţin peste 20 de milioane de lei vechi şi directorul de îngrijiri medicale de la Spitalul Judeţean, Monica Roşu, slujbaş tot la stat, dar care a fost răsplătită pentru activitatea efectuată cu incredibila sumă de 72 de milioane de lei vechi. Iar exemplele ar putea continua.
Din câte se ştie, actualii oportuniştii de la Spitalul Judeţean din Alexandria, odată cu descentralizarea unităţilor spitaliceşti, nu se vor mai bucura prea mult de respectivele privilegii. Asta deoarece după descentralizare, concursurile pentru ocuparea funcţiilor de manager vor fi organizate de către consiliile de administraţie în care autorităţile locale sau judeţene, după caz, vor avea majoritate, având 3 reprezentanţi dintre cei cinci, adică o altă supapă pentru ocuparea unor funcţii.

Articol publicat in ziarul "Informatia Teleormanului"

www.anuntulsms.ro

Fostul manager al Spitalului din Balaci, Dorina Ciobanu, cercetat pentru abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals

Dorina Ciobanu, fost manager la Spitalul de Psihiatrie Cronici din localitatea Balaci, până în luna noienbrie anul trecut, atunci când contractul de manager a expirat, este cercetată de către ofiţerii roşioreni pentru sâvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals. În fapt, aceasta este acuzată că ar fi încredinţat unele lucrări de reparaţii şi reabilitare, fără licitaţie, iar fondurile pentru respectiva investiţie ar fi fost dirijate de la alte capitole bugetare. Investiţia ce a ridicat unele semne de întrebare privind valoarea şi respectarea legii se referă la reţeaua de canalizare, obiectiv care, deşi a înghiţit miliarde de lei, nu este încă finalizat.
Întreaga poveste a început în anul 2008, atunci când fostul manager Dorina Ciobanu a decis reabilitarea reţelei de canalizare, lucrarea ridicându-se la suma de 800 de milioane de lei vechi. După aproximativ două luni de zile, acelaşi ordonator de credite hotărăşte că reţeau de canalizare trebuie reparată, iar suma creşte exponenţial, adică se dublează, firma care s-a ocupat de lucrări încasând 1,6 miliarde de lei vechi. Şi ca întreaga afacere să fie completă, la câteva luni de zile, managerul Dorina Ciobanu îşi aduce aminte că reţeaua mai trebuie şi racordată, drept pentru care mai scote din conturile Spitalului de Psihiatrie din Balaci 300 de milioane de lei. Cu un total de aproximativ 3 miliarde de lei vechi, reţeaua de canalizare nu este încă finalizată, pentru terminarea lucrărilor, actuala conducere fiind obligată să mai facă rost de bani, dar, din păcate, în mometul de faţă, nu au fost descoperite sursele de finanţare.
Investiţia, conform actualului manager Eugen Ene, era necesară, dar semne de întrebare ridică legalitatea ei, mai ales că la capitolul „Investiţii” nu erau bani pentru aşa ceva şi, pe deasupra, Ministerul Sănătăţii trebuia să-şi dea girul. În altă ordine de ideei, reţeaua de canalizare nu prea ne ajută, din cauza faptului că investiţia nu este finalizată.
De cealaltă parte, Dorina Ciobanu nu a vrut să comenteze acuzaţiile, afirmând că are încredere în organele de anchetă şi că adevărul va ieşi la iveală.
Deocamdată, ancheta este în faza de cercetare, urmând ca o soluţie să legaă să fie dată prin Parchetul de pe lângă Judecătoria din Roşiori de Vede.

Primarul din Poroschia, Iulian Badea, a mai înjurat un arbitru de fotbal

Nemulţumit de prestaţia arbitrului de fotbal Rusu Aurel, delegat la centru în meciul susţinut de echipa Spicpo Poroschia pe terenul Unirii din Ţigăneşti, primarul Iulian Badea şi-a dat în petec şi, în minutul 65, atunci când meciul era oprit, l-a înjurat pe cavalerul fluierului mai ceva ca la uşa cortului.
Incidentul nu a fost trecut cu vederea de arbitru, ca de altfel şi de către observator, ambii semnalând în raportul de joc faptele petrecute pe terenul de fotbal. De altfel întreaga partidă a fost presărată cu incidente şi loviri, înjurături şi ameninţări, ce greu pot fi suportate chiar şi de hârtia ziarului.
Coleric din fire, după cum recunoaşte însuşi primarul Iulian Badea, acesta şi-a ieşit din fire şi a reproşat centralului că nu arbitrează corect. Nu a fost decât picătura care a umplut paharul, având în vedere că dispute verbale între cei doi au mai fost şi cu ocazia desfăşurării altor partide. Şi cum primarul este un exemplu sau aşa ar trebui să fie pentru comunitatea locală, atitudinea sa a fost repede percepută şi pusă în practică de un spectator, dar la proporţii mai mari. Aşa se face că Bondoc Ninel, jucător la AS Mlady Calomfireşti, cu numai câteva minute înainte de ultimul fluier, escaladând gardul împrejmuitor, l-a lovit pe arbitrul asistent, Bobe Marius, provocându-i o echimoză.
Faptele reprobabile de la meciul Unirea Ţigăneşti-Spicpo Poroschia au fost analizate de Comisia de Disciplină din cadrul Asociaţiei Judeţene de Fotbal Teleorman. În consecinţă, primarul coleric Badea a fost suspendat 6 jocuri şi a primit o amendă de 300 Ron, iar bătăuşul spectator-fotbalist a fost suspendat un an de zile, plus o sancţiune de 300 Ron.